PetMart Blog

Dirofilarioza la câini: cum previi și tratezi boala „viermilor cardiaci”

Dirofilarioza este întâlnită la câini și pisici, însă populația canină este mai des diagnosticată. Cunoscută și ca boala “viermilor cardiaci”, reprezintă o afecțiune gravă care poate fi mortală dacă nu este depistată și tratată la timp.

Cunoscând mai bine cauzele și metodele de prevenție, poți lua cele mai bune decizii pentru a-ți proteja animalul de companie, înainte ca boala să devină o amenințare reală.

Câine care suferă de dirofilarioză
Câine care suferă de dirofilarioză

Dirofilarioza la câini: care sunt cauzele?

Dirofilarioza este cauzată de parazitul numit Dirofilaria immitis, cunoscut și sub denumirea de „viermele cardiac”. Deși numele sugerează că parazitul trăiește în inimă, realitatea este puțin diferită: acesta se instalează inițial în arterele pulmonare, afectând funcția respiratorie, iar odată ajuns în inimă, poate pune viața animalului în pericol.

Este important de menționat că, pe lângă Dirofilaria immitis, responsabil de dirofilarioza cardiopulmonară, mai există și o altă specie, Dirofilaria repens, responsabilă de forma cutanată a bolii. Deși este mai puțin periculoasă, și aceasta trebuie luată în calcul, deoarece poate provoca leziuni vizibile la nivelul pielii și disconfort pentru animal.

Cum se transmite dirofilarioza

Transmisia are loc prin înțepătura unui țânțar purtător al larvelor, care călătoresc prin circulația vasculară în organismul animalului. Aceste larve migrează și se dezvoltă în paraziți adulți în decurs de 6-7 luni, fără să provoace inițial simptome evidente. Tocmai această evoluție „tăcută” face ca boala să fie greu de detectat la timp.

În sezonul cald, începând de la temperaturi mai mari de 10°C, țânțarii devin activi, iar riscul de transmitere crește considerabil.

De asemenea, trebuie să reții că dirofilarioza nu se transmite direct de la un câine infectat, ci doar prin înțepătura unui țânțar infectat, care a înțepat anterior un animal bolnav. 

Transmiterea dirofilariozei la câini
Transmiterea dirofilariozei la câini

Cât de răspândită este în România?

Deși în trecut dirofilarioza era întâlnită mai ales în sudul țării, în ultimii ani cazurile s-au extins și în alte regiuni. Ca urmare a mobilității crescute a animalelor de companie și schimbărilor climatice, țânțarii vectori sunt activi pe perioade mai lungi și în zone tot mai variate.

Important de știut: faptul că într-o zonă nu s-au raportat cazuri nu înseamnă că nu există risc. Boala se poate instala silențios și poate apărea oricând, mai ales în zonele cu activitate turistică, climă blândă sau multă vegetație.

De ce este periculoasă?

Dirofilarioza este adesea diagnosticată târziu, când deja apar complicații respiratorii sau cardiace. În lipsa tratamentului, paraziții pot provoca:

  • Inflamații grave ale plămânilor
  • Blocaje circulatorii
  • Insuficiență cardiacă
  • Moarte subită în cazurile severe

Cele mai frecvente simptome ale dirofilariozei

Simptomele cele mai frecvente cauzate de dirofilarioză sunt următoarele:

  • Tuse cronică
  • Dificultăți de respirație
  • Intoleranță accentuată la efort
  • Letargie sau sincope
  • Abdomen umflat (ascită)
  • Urină închisă la culoare (hematurie)

Tratamentul și diagnosticul dirofilariozei

În vederea diagnosticării dirofilariozei, medicul veterinar va efectua în primă fază un test rapid cu rolul de a detecta prezența antigenului Dirofilaria Immitis. Dacă rezultatul este pozitiv, se recomandă:

✅ Teste de laborator suplimentare

✅ Examen cardiologic de specialitate

✅ Radiografie toracică (pentru a evalua modificări ale organelor situate în cutia toracică, respectiv modificări ale cordului și plâmânilor)

Tratamentul dirofilariozei poate varia în funcție de gravitatea bolii. Pe parcursul acestuia, este extrem de important ca animalul tău de companie să se odihnească, să nu facă efort, să consume hrană de calitate și să fie monitorizat atent, deoarece pe parcursul acestuia simptomele se pot agrava temporar.

Ce trebuie să reții este că, odată ce boala s-a instalat, tratamentul dirofilariozei este complicat și costisitor. De aceea, prevenția este esențială.

Veterinar care tratează dirofilarioza la câini
Veterinar care tratează dirofilarioza la câini

Cum se poate preveni dirofilarioza la câini?

Prevenția se face prin administrarea regulată a unor produse antiparazitare cu acțiune preventivă. Acestea pot fi:

✅ Comprimate orale

✅ Pipete spot-on

✅ Tratamente injectabile cu eliberare lentă (eficace chiar și până la 12 luni)

Fiecare variantă are avantajele sale, iar alegerea trebuie făcută împreună cu medicul veterinar, în funcție de stilul de viață al animalului, zona geografică și istoricul medical. 

Înainte de începerea tratamentului preventiv, este recomandată efectuarea unui test antigen, pentru a exclude prezența viermilor adulți, deoarece produsele preventive nu sunt eficiente în acest stadiu.

Un tratament sigur și eficient pentru prevenirea dirofilariozei, disponibil în cabinetele veterinare

Este important să știi că, din februarie 2023, în România este disponibil un produs inovator pentru prevenirea dirofilariozei la câini. Un singur tratament injectabil, administrat primăvara, poate preveni această afecțiune pe parcursul întregului sezon de țânțari.

Prevenția este sigură, eficientă și infinit mai simplă decât tratarea bolii. Pentru mai multe informații despre produs și modul în care acesta poate fi integrat în regimul de îngrijire al câinelui tău, îți recomandăm să consulți medicul veterinar.

Concluzie

Dirofilarioza este o boală gravă, dar care poate fi prevenită. Ca stăpân, cea mai importantă responsabilitate este să te informezi corect și să iei măsuri din timp. Nu aștepta să apară simptomele – programează un screening anual, fă testele necesare și discută cu medicul veterinar despre cea mai potrivită metodă de prevenție a dirofilariozei pentru animalul tău de companie.

Citește articolul Lasă un comentariu

Pisica ta tușește sau strănută? Cum afli dacă are alergie sau o răceală și cum alegi tratamentul potrivit

Ai observat că pisica ta a început să strănute mai des sau chiar tușește? Poate ți s-a părut ciudat, poate ai crezut că a stat în curent sau s-a jucat cu ceva prăfuit. Dar când aceste simptome persistă, apar întrebările: e o alergie, o răceală sau o problemă mai serioasă? În articolul de azi îți explicăm cum faci diferența și ce ai de făcut când te confrunți cu o astfel de situație.

De ce tușește sau strănută pisica ta?

Diferența dintre strănutul ocazional și o afecțiune medicală

Un strănut izolat nu este, de obicei, un semn de boală. Pisicile pot strănuta atunci când inhalează praf, păr, polen sau mirosuri puternice. Aceste reacții sunt normale și trec de la sine, fără alte simptome asociate.

În schimb, atunci când strănutul:

  • se repetă frecvent într-o zi sau mai multe zile la rând,
  • este însoțit de secreții nazale sau oculare (clare sau colorate),
  • apare împreună cu tuse, respirație greoaie sau respirație zgomotoasă,
  • se asociază cu letargie, scăderea apetitului sau alte modificări comportamentale

În aceste cazuri este foarte posibil să fie vorba despre o afecțiune respiratorie (de natură infecțioasă, alergică sau inflamatorie) care necesită evaluare veterinară.

Observarea atentă a contextului în care apare strănutul (după curățenie, primăvara, în prezența altor animale etc.) te poate ajuta să identifici mai ușor cauza.

Cauzele cele mai frecvente ale strănutului și tusei la pisici includ:

  • Infecțiile virale, cum ar fi herpesvirusul felin sau calicivirusul – sunt frecvente mai ales la pisicile din adăposturi sau în colectivități.
  • Alergiile respiratorii, declanșate de factori precum praful, polenul, detergenții sau parfumurile din casă.
  • Infecțiile bacteriene, care pot apărea secundar unei viroze sau pe cont propriu.
  • Astm bronșic felin, o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii, adesea subdiagnosticată.
  • Inhalarea unor corpi străini, cum ar fi fire de iarbă sau particule de praf.
  • Expunerea la fumul de țigară, care poate irita căile respiratorii ale pisicii și agrava alte afecțiuni existente.

Cum diferențiezi alergiile de o răceală la pisici

Aparent seamănă, dar sunt câteva diferențe-cheie care te pot ajuta să înțelegi ce se întâmplă cu pisica ta:

Când e cazul să mergi la veterinar?

Nu aștepta prea mult dacă observi următoarele:

  • Strănut sau tuse persistentă de peste 2-3 zile,
  • Secreții nazale sau oculare,
  • Lipsă de energie, apetit scăzut,
  • Respirație rapidă sau dificilă,
  • Semne de disconfort sau durere.

Un control veterinar e cea mai sigură cale de a afla ce are pisica ta și de a începe un tratament eficient.

Opțiuni de tratament pentru alergii și răceală la pisici

Tratamentul potrivit depinde de cauza exactă a simptomelor. Alergiile și răcelile la pisici pot avea manifestări similare, dar necesită abordări diferite.

Tratamentul alergiilor la pisici

Alergiile la pisici sunt de regulă afecțiuni cronice, care pot fi gestionate, dar nu întotdeauna vindecate complet. Planul de tratament poate include:

  • Evitarea alergenilor cunoscuți, dacă aceștia pot fi identificați (ex: schimbarea nisipului, evitarea parfumurilor sau detergenților iritanți).
  • Administrarea de antihistaminice prescrise de medicul veterinar.
  • Terapie cu corticosteroizi, în cazurile moderate sau severe.
  • Imunoterapia (în cazuri diagnosticate clar cu alergie de mediu).
  • Diete hipoalergenice (pentru suspiciuni de alergie alimentară).

Curățarea frecventă a mediului – inclusiv purificatoare de aer și aspiratoare cu filtru HEPA.

Tratamentul răcelilor sezoniere

Răcelile la pisici sunt, în majoritatea cazurilor, infecții virale (precum herpesvirus sau calicivirus). Tratamentul este de susținere și urmărește întărirea sistemului imunitar:

  • Asigurarea unei hidratări și nutriții adecvate – este esențial ca pisica să continue să mănânce și să bea apă. O fântană automată o poate atrage sa consume suficiente lichide.
  • Suplimente cu L-lizină, utile mai ales în infecțiile cu herpesvirus felin.
  • Menținerea unei temperaturi confortabile în locuință.
  • Nebulizări sau umidificator, în cazul congestiei nazale.
  • Curățarea blândă a ochilor și nasului, dacă există secreții.

Simptomele se pot ameliora în 7–10 zile. Dacă nu se observă îmbunătățiri, e posibil să fie nevoie de tratament suplimentar.

Antibiotice și medicamente pe bază de prescripție – când sunt necesare

  • Antibioticele nu sunt recomandate pentru răcelile virale, decât dacă apare o suprainfecție bacteriană (indicat de secreții purulente, febră persistentă, stare generală alterată).
  • Medicația antiinflamatorie, bronhodilatatoare sau imunomodulatoare poate fi indicată în cazul astmului felin sau al unor forme severe de alergie.
  • Orice tratament medicamentos se administrează numai la recomandarea medicului veterinar, după un consult clinic și eventuale analize.

Important: Nu administra pisicii medicamente destinate oamenilor – pot fi toxice și chiar fatale. Automedicația este periculoasă.

Fie că e vorba de o simplă reacție la praf sau de o afecțiune respiratorie mai serioasă, este important să observi cu atenție comportamentul pisicii tale și să nu ignori semnele persistente. Un diagnostic corect, pus la timp, face diferența între o problemă trecătoare și o afecțiune care se poate agrava. Iar cu îngrijirea potrivită, pisica ta va respira ușurată – la propriu.

Citește articolul Lasă un comentariu

Cea mai bună mâncare pentru câini – topul producătorilor care investesc în hrană sănătoasă

Hrana pe care o oferim câinilor noștri este esențială pentru sănătatea, energia și bunăstarea lor pe termen lung. O alimentație corectă contribuie la prevenirea multor probleme de sănătate și le asigură o viață mai lungă și fericită.

Cum alegi cea mai bună mâncare pentru câinele tău?

Alegerea celei mai bune mâncări pentru câinele tău depinde de mai mulți factori, inclusiv vârsta, rasa, nivelul de activitate și eventualele probleme de sănătate.

1.Vârsta

Nevoile nutriționale ale unui câine variază în funcție de etapa vieții sale:

  • Cățeii (puppy) – Au nevoie de o hrană bogată în proteine și grăsimi pentru o creștere sănătoasă. Calciul și fosforul sunt esențiale pentru dezvoltarea corectă a oaselor.
  • Câinii adulți – Necesită un echilibru optim de proteine, grăsimi și carbohidrați pentru a menține sănătatea și greutatea optimă.
  • Câinii seniori – Au nevoie de hrană cu mai puține calorii, dar bogată în antioxidanți și suplimente pentru articulații (glucozamină, condroitină).

2. Rasa

  1. Rase mici – Necesită hrană cu granule mai mici, bogată în nutrienți, deoarece metabolismul lor este mai rapid.
  2. Rase mari – Au nevoie de o hrană care susține sănătatea articulațiilor și previne problemele osoase.

3. Nivelul de activitate

  • Câinii activi și sportivi – Necesită o hrană bogată în proteine și grăsimi pentru a susține nivelul ridicat de energie.
  • Câinii cu un stil de viață sedentar – Au nevoie de o hrană cu un conținut caloric moderat pentru a preveni obezitatea.

4. Alergii și sensibilități alimentare

Unii câini pot avea intoleranțe la anumite ingrediente:

  • Alergii frecvente – Puiul, grâul, porumbul sau soia pot provoca reacții alergice la unii câini.
  • Hrana hipoalergenică – Este o opțiune bună pentru câinii sensibili, conținând surse de proteine alternative (miel, pește, rață) și carbohidrați ușor digerabili.

Dacă vrei să afli mai multe informații despre cum alegi hrana corectă pentru patrupedul tău, avem aici un articol care îți poate fi de folos!

Diferența dintre hrana premium și hrana obișnuită

Hrană premium contribuie la o piele și o blană sănătoasă, un sistem imunitar puternic, o digestie echilibrată și o stare generală mai bună a câinelui, pe când hrana obișnuită poate favoriza probleme digestive, alergii alimentare, afecțiuni dermatologice și fluctuații de greutate.

Ingrediente esențiale într-o hrană sănătoasă pentru câini

Surse de proteine de calitate

Proteinele sunt fundamentale pentru musculatura și sănătatea generală a câinilor. Cele mai bune surse includ:

  • Carne proaspătă (pui, curcan, vită, miel),
  • Pește (somon, hering, sardine – bogate în omega-3),
  • Ouă (o sursă completă de aminoacizi esențiali),
  • Proteine deshidratate de calitate (mai concentrate decât cele proaspete).

Grăsimi sănătoase pentru o piele și o blană strălucitoare

Grăsimile oferă energie și contribuie la sănătatea pielii și blănii:

  • Ulei de pește (bogat în acizi grași Omega-3),
  • Ulei de cocos (antimicrobian natural),
  • Ulei de in sau de cânepă (sursă vegetală de Omega-3),
  • Grăsimi animale de calitate (pui, somon, rață).

Carbohidrați buni vs. carbohidrați de umplutură, ce trebuie evitat

Carbohidrații nu sunt esențiali pentru câini, dar cei de calitate oferă energie și fibre:

  • Cartof dulce,
  • Orez brun,
  • Mazăre și linte (în cantități moderate),
  • Dovleac (ajută digestia).

Ce trebuie evitat:

  • Porumb, grâu, soia (pot cauza alergii și sunt folosiți ca umpluturi),
  • Făină de cartofi sau amidonuri procesate în exces.

Vitamine, minerale și probiotice pentru digestie și imunitate

O hrană echilibrată trebuie să conțină:

  • Vitamina A, E, C, D – pentru piele, ochi, imunitate,
  • Magneziu, zinc, seleniu – pentru metabolism și sănătatea oaselor,
  • Probiotice și fibre prebiotice (inulină, pulpă de sfeclă) – pentru o digestie sănătoasă.

Conservanți naturali vs. aditivi artificiali, ce trebuie să eviți

  • Conservanți naturali recomandați: Vitamina E (tocoferoli), vitamina C (acid ascorbic), extract de rozmarin.

Ce trebuie evitat: BHA, BHT, etoxichină, coloranți artificiali, arome artificiale.

Cele mai bune branduri de hrană pentru câini care investesc în calitate

Canagan

Hrana Canagan pentru câini este o hrană premium, fără cereale, formulată pentru a imita dieta ancestrală a câinilor. Sunt alese ingrediente naturale, de calitate superioară, fără cereale sau aditivi artificiali. Este o hrană bogată în proteine (Surse proteice premium: carne proaspătă și deshidratată de pui, miel, somon, rață, vânat) fără umpluturi sau cereale, potrivită pentru câini de toate vârstele. Conține suplimente naturale precum glucozamină, condroitină, prebiotice si probiotice, acizi grasi omega 3 si omega 6.

Orijen

Orijen este o hrană premium pentru câini, renumită pentru principiul său „Biologically Appropriate”, adică o dietă cât mai apropiată de cea naturală a câinilor. Folosesc carne, pește, ouă și organe provenite de la ferme și pescării locale. Carnea este fie folosită proaspătă sau crudă, fie uscată la temperaturi scăzute pentru a păstra nutrienții. Surse proteice premium, până la 85% carne – pui, curcan, pește sălbatic (somon, hering, sardine), vânat, miel, mistreț.

Acana

Acana este o altă hrană premium, produsă de aceeași companie care fabrică Orijen. Diferența principală este că Acana are un conținut proteic mai moderat, fiind potrivită pentru câini cu nevoi variate.  Include carne, organe și cartilaje pentru un profil nutrițional complet, reducând necesitatea suplimentelor sintetice.

Applaws

Applaws este o marcă de hrană premium pentru câini, cunoscută pentru ingrediente naturale și fără aditivi artificiali. Este o hrană cu un conținut ridicat de carne și fără cereale, fiind o opțiune bună pentru câinii cu alergii sau sensibilități digestive. Majoritatea rețetelor au un număr redus de ingrediente pentru a reduce riscul de alergii.

Hills Pet Nutrition

Hill’s pune accent pe o nutriție bazată pe cercetare științifică, dezvoltând formule adaptate pentru diverse etape de viață, dimensiuni și condiții de sănătate ale câinilor. Formulele Hill’s includ o combinație de ingrediente de origine animală și vegetală, selectate pentru a oferi un echilibru optim de nutrienți esențiali. Are o prezență puternică în domeniul veterinar, cu diete specializate pentru diverse condiții medicale.

Nature’s protection Superior

Nature’s Protection Superior Care este o gamă de hrană super premium pentru câini, concepută pentru a satisface nevoile specifice ale acestora, în funcție de rasă, dimensiune, vârstă și sensibilități individuale. Această linie de produse se remarcă prin utilizarea unor ingrediente inovatoare ( MicroZeoGen – Un mineral natural de origine vulcanică (clinoptilolit) adăugat în compoziție pentru a sprijini detoxifierea organismului, absorbția eficientă a nutrienților și întărirea sistemului imunitar) și tehnologii moderne în nutriția animalelor de companie. Rețetele includ surse premium de proteine, precum pește alb, somon și miel, alături de ingrediente funcționale precum ulei de cocos și semințe de in. De asemenea, unele produse utilizează proteine din insecte, recunoscute pentru digestibilitatea lor ridicată și proprietățile hipoalergenice.

În concluzie, alegerea unei hrane de calitate superioară pentru câinele tău este esențială pentru asigurarea unei vieți sănătoase și fericite. Fiecare dintre aceste branduri utilizează ingrediente de înaltă calitate și tehnologii inovatoare pentru a sprijini sănătatea și bunăstarea animalelor de companie. Pentru a alege cea mai potrivită hrană pentru companionul tău, este recomandat să consultați un medic veterinar, care vă poate oferi sfaturi personalizate în funcție de nevoile specifice ale câinelui. Astfel, vei putea face o alegere informată, contribuind la menținerea sănătății și vitalității prietenului tău patruped.

Citește articolul Lasă un comentariu

Căpușele la pisici: principalele riscuri și metodele eficiente care protejează felinele de purici și căpușe

Căpușele sunt paraziți externi care pot afecta pisicile, mai ales dacă acestea petrec timp în aer liber. Aceste insecte se hrănesc cu sângele gazdei și pot transmite diverse boli periculoase. Este esențial să cunoști riscurile asociate căpușelor și metodele eficiente de protecție pentru a-ți menține pisica în siguranță.

Ce boli pot transmite căpușele și ce alte riscuri sunt asociate cu mușcătura de căpușă la pisici

Căpușele nu sunt doar o sursă de disconfort pentru pisici, ci și vectori ai unor boli grave. Deși pisicile sunt mai rezistente decât câinii la anumite infecții transmise de căpușe, ele nu sunt complet imune.

Boli transmise de căpușe la pisici

Hemobartoneloza felină (Micoplasmoza hemotropică felină)

  • Cauzată de bacterii din genul Mycoplasma (Mycoplasma haemofelis).
  • Afectează globulele roșii, provocând anemie severă.
  • Simptome: slăbiciune, apetit scăzut, mucoase palide, febră.

 Babesioza felină

  • Rar întâlnită la pisici, dar poate fi severă.
  • Cauzată de paraziți ai sângelui (Babesia spp.) care distrug globulele roșii.
  • Simptome: letargie, febră, icter, pierdere în greutate.

Boala Lyme (Borelioza)

  • Foarte rară la pisici, dar posibilă.
  • Cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi.
  • Simptome: febră, letargie, articulații inflamate, pierdere în greutate.

 Ehrlichioza

  • Infecție bacteriană cauzată de Ehrlichia spp.
  • Poate afecta globulele albe, provocând probleme imunitare și anemie.
  • Simptome: letargie, febră, pierdere în greutate, sângerări anormale.

Alte riscuri asociate cu mușcătura de căpușă

 Anemia

  • Infestările severe cu căpușe pot duce la pierderi semnificative de sânge, mai ales la pisicile mici sau bolnave.

 Iritații și infecții cutanate

  • Locul mușcăturii poate deveni inflamat, provocând prurit intens sau chiar infecții bacteriene secundare.

 Reacții alergice

  • Unele pisici pot avea reacții alergice la saliva căpușei, manifestate prin umflături, mâncărimi severe sau chiar șoc anafilactic (foarte rar).

 Intoxicație cu neurotoxine

  • Unele specii de căpușe pot elibera toxine care afectează sistemul nervos, provocând slăbiciune musculară sau paralizie temporară.

De ce este important să aplici tratamente antiparazitare chiar dacă pisica nu iese afară?

Mulți proprietari de pisici cred că dacă animalul lor nu iese afară, nu este expus riscurilor cauzate de purici și căpușe. Totuși, realitatea este că paraziții pot ajunge în casă prin diverse metode și pot afecta chiar și pisicile care nu au acces la exterior. Iată principalele motive pentru care este esențial să aplici tratamente antiparazitare chiar și pentru pisicile de interior:

1. Paraziții pot fi aduși în casă de oameni

Căpușele și puricii se pot prinde de hainele sau pantofii tăi atunci când ieși afară. De asemenea, dacă ai și un câine care iese la plimbare, acesta poate aduce paraziți în locuință. Odată ajunși în casă, puricii și căpușele pot infesta pisica.

2. Alte animale pot fi purtătoare de paraziți

Dacă ai alte animale de companie care petrec timp afară (cum ar fi un câine), acestea pot aduce purici sau căpușe în locuință. Chiar și o vizită la veterinar sau interacțiunea cu un alt animal infestat poate fi o sursă de contaminare.

3. Puricii pot supraviețui în mediu și se pot răspândi rapid

Puricii pot depune ouă în covoare, canapele, pături sau podele și pot supraviețui în stare latentă luni de zile. Dacă o pisică neprotejată devine gazda lor, infestarea poate deveni rapid o problemă dificil de gestionat.

4. Căpușele pot intra în casă prin ferestre sau uși

Chiar dacă pisica nu iese afară, căpușele pot ajunge în locuință prin ferestre, balcoane sau prin alte mijloace.

5. Evitarea disconfortului pentru pisică și întreaga locuință

Infestarea cu purici poate provoca mâncărimi intense, alergii și chiar stres pentru pisică. De asemenea, puricii se pot răspândi în întreaga locuință, afectând oamenii și alte animale.

Ce să alegi: tratamente antiparazitare externe sau interne pentru pisica ta?

Atunci când vine vorba de protecția pisicii împotriva căpușelor și puricilor, există două tipuri principale de tratamente antiparazitare: tratamente externe (aplicate pe piele sau blană) și tratamente interne (administrate oral). Alegerea depinde de stilul de viață al pisicii, gradul de expunere la paraziți și preferințele tale.

1. Tratamente antiparazitare externe

Acestea se aplică direct pe pielea sau blana pisicii și acționează prin contact, eliminând și prevenind infestările cu purici, căpușe și alte parazite externe.

 Avantaje:

✅ Sunt ușor de aplicat.
✅ Oferă protecție de lungă durată (până la 8 luni în cazul zgărzilor, 4-6 săptămâni pentru pipete).
✅ Nu necesită ca paraziții să muște pisica pentru a fi eliminați.
✅ Disponibile sub mai multe forme (pipete, zgărzi, spray-uri, șampoane).

 Dezavantaje:

❌ Unele pisici pot avea reacții alergice la substanțele din tratamentele externe.
❌ Pot necesita reaplicare frecventă, în funcție de produs.
❌ Zgărzile antiparazitare pot fi periculoase pentru pisicile care se agață în obiecte.

2. Tratamente antiparazitare interne

Acestea sunt administrate pe cale orală (comprimate) și acționează prin circulația sanguină, eliminând paraziții care mușcă pisica.

 Avantaje:

✅ Unele produse oferă protecție atât împotriva paraziților externi (purici, căpușe), cât și a celor interni (viermi intestinali).
✅ Sunt utile pentru pisicile care nu tolerează pipetele sau zgărzile.
✅ Eficiente chiar dacă pisica are blana lungă.
✅ Nu există riscul ca tratamentul să fie îndepărtat prin spălare sau frecare.

Dezavantaje:

❌ Paraziții trebuie să muște pisica pentru ca tratamentul să funcționeze.
❌ Unele pisici refuză să înghită tablete.
❌ Pot apărea reacții adverse digestive (greață, vărsături).
❌ Necesită administrare regulată (unele produse lunar, altele la câteva luni).

Topul antiparazitarelor externe pentru pisici recomandat de specialiștii PetMart

Piepete spot-on (aplicate direct pe piele):

  1. Frontline spot-on/ Frontline comboFrontline Combo este mai eficient pentru prevenirea infestărilor severe, în timp ce Spot-On este o opțiune mai simplă pentru controlul paraziților adulți.
  2. Fypryst Cat spot-on/ Fypryst combo – este un tratament antiparazitar extern pentru pisici, utilizat împotriva puricilor, căpușelor și păduchilor.
  3. Effipro duo cateste un tratament antiparazitar extern pentru pisici, conceput pentru a elimina și preveni infestările cu purici și căpușe.
  4. DUOFLECT cat – oferă protecție de 8 săptămâni împotriva puricilor și 5 săptămâni împotriva căpușelor.
  5. Fiprex – Conține fipronil, un ingredient activ care elimină paraziții prin contact, fără ca aceștia să muște pisica.

Zgarzi antiparazitare:

  1. Foresto –  este o zgardă antiparazitară de lungă durată pentru pisici, concepută pentru a proteja împotriva puricilor și căpușelor.
  2. Sabunol cat – Conține: permetrină – Elimină și respinge paraziții externi, imidacloprid – Acționează împotriva puricilor adulți și larvelor, geraniol – Ingredient natural cu efect repelent.
  3. Bolfo – Oferă protecție de până la 4 luni împotriva puricilor și 10 săptămâni împotriva căpușelor.

Cum se aplică corect soluția antiparazitară – sfaturi pentru aplicare rapidă și sigură

✅ Aplică soluția regulat conform indicațiilor.
✅ Nu folosi tratamente destinate câinilor, deoarece unele substanțe pot fi toxice pentru pisici.
✅ Dacă observi reacții adverse (iritare, letargie, salivare excesivă), contactează imediat medicul veterinar.

Recomandări pentru protejarea pisicii împotriva căpușelor pe tot parcursul anului

Chiar dacă căpușele sunt mai active în lunile mai calde, este important să îți protejezi pisica de ele pe tot parcursul anului. Iată câteva măsuri eficiente pentru a asigura protecția continuă a pisicii tale:

1. Aplică tratamente antiparazitare regulate

Pipete spot-on – Aplică soluții antiparazitare spot-on conform recomandărilor producătorului, de obicei o dată pe lună. Aceste tratamente sunt eficiente și pentru prevenirea căpușelor.

Zgărzi antiparazitare – Zgărzile precum Foresto, Sabunol sau Bolfo pot oferi protecție continuă timp de până la 8 luni. Sunt foarte eficiente, rezistente la apă și ușor de utilizat.

2. Inspectează pisica după fiecare ieșire în aer liber

✔ Dacă pisica iese afară, este important să o inspectezi atent după fiecare expunere la mediu. Verifică zona gâtului, urechilor, sub coadă și între lăbuțe, deoarece căpușele se pot ascunde ușor în aceste zone.
✔ Îndepărtează cu grijă orice căpușă observată folosind pensete speciale pentru îndepărtarea acestora. Nu trage de căpușă, pentru a evita rămânerea capului acesteia în piele.

3. Menține curățenia în casă și în grădină

✔ Căpușele trăiesc adesea în iarbă sau în zone umede din curte. Mătură și taie iarba regulat și îndepărtează vegetația care poate adăposti paraziți.

4. Evită locurile cu risc ridicat

Parcurile, pădurile sau zonele cu iarbă înaltă sunt locuri cu risc crescut pentru infecția cu căpușe. În cazul în care pisica ta iese afară, încearcă să o ții departe de astfel de zone, mai ales în perioadele în care căpușele sunt cele mai active (primăvara și toamna).
✔ Dacă locuiești într-o zonă cu risc ridicat de infestare, ia în considerare să îți limitezi pisica la zone de joacă mai sigure, acoperite sau pavate.

5. Consultă veterinarul pentru un plan de prevenție personalizat

✔ Medicul veterinar poate recomanda cele mai bune produse și strategii de protecție în funcție de stilul de viață al pisicii tale (interior/exterior), vârsta și starea de sănătate. De asemenea, poate face recomandări suplimentare, cum ar fi analize periodice pentru a verifica dacă pisica a fost infectată cu boli transmise de căpușe.

6. Monitorizează semnele de infestare cu căpușe

✔ Fii atent la orice semne care ar putea indica o infecție cu căpușe, cum ar fi iritarea pielii, căderea părului, scărpinatul excesiv sau anemie (în cazuri severe). Dacă observi orice simptome neobișnuite, consultă veterinarul pentru diagnostic și tratament.

Protejarea pisicilor împotriva căpușelor și puricilor este esențială pentru sănătatea și bunăstarea lor. Aceste parazite nu doar provoacă disconfort, ci pot transmite boli periculoase. Indiferent dacă pisica ta stă exclusiv în interior sau are acces afară, este important să aplici tratamente antiparazitare regulate și să verifici frecvent blana pentru eventualele infestări.

O pisică fericită și sănătoasă este o pisică protejată! 🐾💕

Citește articolul Lasă un comentariu

Căpușe și purici la câini – cum alegi tratamentul antiparazitar extern potrivit și sfaturi despre cum să îl aplici corect

De ce este important să previi căpușele și puricii în cazul câinilor

Căpușele și puricii nu sunt doar o sursă de disconfort pentru câini, ci și un pericol real pentru sănătatea lor. Acesti paraziti externi pot transmite boli grave, cum ar fi babesioza, boala Lyme, ehrlichioza, anaplasmoza, hemobartoneloza sau dermatita alergică provocată de purici. Alegerea unui tratament antiparazitar potrivit este esențială pentru a-ți proteja patrupedul și a preveni infestările.

În acest articol, îți vom explica cum să alegi cea mai eficientă metodă de protecție împotriva căpușelor și puricilor, fie că optezi pentru pipete, zgărzi, spray-uri sau comprimate. De asemenea, îți vom oferi sfaturi utile despre aplicarea corectă a tratamentului pentru a asigura eficiența acestuia.

Ce trebuie să faci în cazul unei mușcături de căpușă

  • Îndepărtează căpușa corect

Dacă observi o căpușă atașată de pielea câinelui, este important să acționezi rapid și corect pentru a preveni infecțiile și transmiterea bolilor.

 Nu smulge căpușa cu degetele! Acest lucru poate duce la ruperea ei și la rămânerea capului în pielea câinelui, provocând infecție/ granulom de corp strain.

  • Prinde căpușa cât mai aproape de piele cu penseta.
  •  Trage ușor și constant, fără să o răsucești.

Pentru îndepărtarea corectă a căpușei, ai nevoie de:
✔️ O pensetă cu vârf subțire sau un instrument special pentru îndepărtarea căpușelor (degajor capuse).
✔️ Mănuși de protecție (opțional, dar recomandat).

  • Dezinfectează locul mușcăturii

După îndepărtare, curăță zona cu alcool sanitar, clorhexidină sau o altă soluție antiseptică recomandată de medicul veterinar.

  • Monitorizează câinele

Timp de 2-4 săptămâni după mușcătură, fii atent la simptome neobișnuite, cum ar fi:

  • Letargie sau slăbiciune,
  • Febră,
  • Lipsa poftei de mâncare,
  • Urină închisă la culoare,
  • Umflături sau roșeață la locul mușcăturii.

Dacă observi oricare dintre aceste semne, mergi imediat la medicul veterinar!

Ce să alegi între antiparazitare externe naturale sau chimice pentru câini

Când vine vorba de protecția câinelui tău împotriva căpușelor și puricilor, există două mari categorii de produse: antiparazitare chimice și antiparazitare naturale. Fiecare variantă are avantaje și dezavantaje, iar alegerea depinde de mai mulți factori, cum ar fi stilul de viață al câinelui, sensibilitatea pielii și gradul de expunere la paraziți.

Dacă vrei o protecție mai blândă și câinele tău nu este foarte expus, poți încerca produse naturale, dar trebuie aplicate constant.

Ce să știi despre pipete, zgărzi sau spray-uri antiparazitare

Atunci când vrei să îți protejezi câinele de căpușe și purici, ai la dispoziție mai multe opțiuni antiparazitare externe: pipete, zgărzi și spray-uri. Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje, iar alegerea potrivită depinde de nevoile câinelui tău, stilul său de viață și nivelul de expunere la paraziți.

Pipete antiparazitare

Cum funcționează? Se aplică pe pielea câinelui (de obicei între omoplați) oferind protecție împotriva puricilor și căpușelor timp de 3-4 săptămâni.

Avantaje:
✔️ Acționează rapid și eficient împotriva puricilor și căpușelor.
✔️ Se aplică ușor, fără stres pentru câine.
✔️ Nu necesită contact direct zilnic, ca în cazul zgărzii.
✔️ Rezistentă la apă (în funcție de produs).

Dezavantaje:
🚫 Poate provoca iritații locale la câinii cu pielea sensibilă.
🚫 Necesită reaplicare lunară.
🚫 Trebuie să eviți scăldatul câinelui la 48 de ore după aplicare.

🟢 Recomandată pentru: Câini activi, care ies des la plimbare în zone cu iarbă și păduri.

Recomandarile noastre pentru patrupedul tău:

Frontline spot on/ combo/ tri-act – oferă protecție eficientă împotriva puricilor, căpușelor și păduchilor. Sunt soluții ușor de aplicat, cu acțiune de până la 4 săptămâni.

Fypryst/ Fypryst combo – oferă protecție împotriva puricilor, căpușelor și păduchilor timp de până la 4 săptămâni. Conține fipronil, un ingredient activ eficient în eliminarea paraziților.

Effipro duo Dogconceput pentru a proteja câinii împotriva puricilor, căpușelor și ouălor de purici. Conține fipronil (care omoară paraziții adulți) și piriproxifen (care împiedică dezvoltarea ouălor și larvelor), oferind o protecție completă timp de până la 4 săptămâni.

Advantix – Conține imidacloprid și permetrin, oferind protecție împotriva puricilor, căpușelor, țânțarilor și muștelor de nisip timp de până la 4 săptămâni.

Vectra 3D –  oferă protecție completă împotriva puricilor, căpușelor, țânțarilor, flebotomilor (muștele de nisip), păduchilor și muștelor de grajd. Conține o combinație de dinotefuran, permetrin și piriproxifen, având atât efect letal asupra paraziților, cât și acțiune repelentă (îi ține la distanță).

Duoflect– Conține fipronil (care elimină puricii și căpușele adulte) și piriproxifen (care previne dezvoltarea ouălor și larvelor), oferind protecție de până la 5 săptămâni împotriva puricilor și 6 săptămâni împotriva căpușelor.

Zgărzi antiparazitare

Cum funcționează? Eliberează treptat substanțele active care omoară și îndepărtează paraziții. Oferă protecție de până la 8 luni, în funcție de brand și model.

Avantaje:
✔️ Durată lungă de protecție (3-8 luni).
✔️ Convenabilă – nu trebuie reaplicată lunar.
✔️ Nu lasă urme uleioase pe blană, ca pipetele.

Dezavantaje:
🚫 Unele zgărzi au miros puternic și pot irita câinii sensibili.
🚫 Nu toate modelele sunt rezistente la apă.
🚫 Nu omoară paraziții la fel de rapid ca pipetele.
🚫 Poate fi periculoasă dacă este mușcată sau mestecată de câine.

🟢 Recomandată pentru: Câini care petrec mult timp în aer liber și au nevoie de protecție constantă.

Opțiuni pentru companionul tău:

Foresto –  este o zgardă antiparazitară premium, care oferă protecție de până la 8 luni împotriva puricilor, căpușelor și păduchilor. Conține imidacloprid și flumetrină, care elimină paraziții și previn reinfestarea. Substanțele active sunt eliberate treptat, asigurând protecție continuă.

BolfoBolfo este o zgardă antiparazitară pentru câini și pisici, concepută pentru a oferi protecție împotriva puricilor și căpușelor. Conține propoxur, un ingredient activ care elimină paraziții prin contact. Protecția durează până la 16 săptămâni împotriva puricilor și până la 10 săptămâni împotriva căpușelor.

Sabunol plus –  este un produs antiparazitar eficient, conceput pentru a proteja câinii împotriva puricilor, căpușelor și țânțarilor. Conține permetrin, imidacloprid și geraniol, oferind o combinație de acțiune letală și repelentă. Protecția durează până la 5 luni, iar substanțele active sunt eliberate treptat pe pielea și blana câinelui.

Spray-uri antiparazitare

Cum funcționează? Se pulverizează direct pe blana câinelui și omoară paraziții prin contact. Eficiența variază de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de produs.

Avantaje:
✔️ Acționează imediat – ideal pentru infestări acute.
✔️ Potrivit pentru câini care nu tolerează pipetele sau zgărzile.
✔️ Unele spray-uri pot fi folosite și pe culcușuri sau zonele în care doarme câinele.

Dezavantaje:
🚫 Necesită aplicare frecventă, uneori la câteva zile.
🚫 Câinii pot fi deranjați de zgomotul spray-ului.
🚫 Nu toate produsele au protecție de lungă durată.

🟢 Recomandat pentru: Câini mici, pui sau pentru protecție suplimentară în zone cu risc ridicat.

Cum să aplici corect antiparazitarele externe împotriva puricilor și căpușelor

Aplicarea corectă a tratamentului antiparazitar este esențială pentru a asigura eficiența maximă a acestuia. Fie că folosești pipete, zgărzi sau spray-uri, trebuie să urmezi cu atenție instrucțiunile producătorului pentru a preveni orice problemă și a asigura protecția câinelui tău.

  • Pipetele se aplică direct pe pielea câinelui, de obicei între omoplați sau pe spate, acolo unde câinele nu poate linge.
  • Zgărzi antiparazitare se pun pe gâtul câinelui, ajustându-le pentru a fi confortabile, dar suficient de strânse pentru a nu aluneca. După aplicare, verifică periodic zgarda pentru a te asigura că nu s-a uzat sau slăbit.
  • Spray-urile antiparazitare se pulverizează uniform pe întreaga blană a câinelui, având grijă să acoperi și zonele mai puțin accesibile, precum burta sau între labe. Evită contactul direct cu ochii și gura câinelui.

În cât timp de la aplicare se văd primele efecte

Primele efecte ale tratamentelor antiparazitare depind de tipul de produs folosit:

  • Pipetele și spray-urile pot avea efect imediat sau în câteva ore, eliminând puricii și căpușele în termen de 24-48 de ore. Unele produse pot începe să repelte paraziții aproape instantaneu.
  • Zgărzile antiparazitare oferă o protecție continuă și pot începe să aibă efect în câteva zile, cu eliminarea completă a puricilor și căpușelor în termen de 48-72 de ore.

Cât de des se aplică tratamentul antiparazitar extern pentru câini

Frecvența aplicării depinde de tipul de produs utilizat:

  • Pipetele trebuie aplicate o dată pe lună pentru a asigura o protecție continuă.
  • Zgărzi antiparazitare oferă protecție de lungă durată, până la 8 luni, iar în unele cazuri poate fi necesar să le schimbi o dată pe an sau mai rar, în funcție de tipul produsului.
  • Spray-urile pot necesita aplicare mai frecventă, de obicei la fiecare 1-2 săptămâni, în funcție de activitatea câinelui și expunerea la paraziți.

Cum îți dai seama dacă tratamentul împotriva puricilor și căpușelor nu funcționează

Dacă observi oricare dintre următoarele semne, poate fi un indicator că tratamentul antiparazitar nu funcționează:

  1. Prezența continuă a puricilor sau căpușelor: Dacă după aplicarea tratamentului câinele are încă purici sau căpușe vizibile, este posibil ca substanța activă să nu fi fost distribuită corect sau tratamentul să fie ineficient.
  2. Iritații sau reacții adverse: Dacă câinele prezintă iritații, roșeață sau disconfort semnificativ la locul aplicării tratamentului, acest lucru poate indica faptul că produsul nu este compatibil cu pielea lui.
  3. Comportament anormal: Câinele poate deveni neliniștit sau se poate scărpina excesiv dacă tratamentul nu funcționează corect.
  4. Îmbolnăvirea câinelui: În cazul în care câinele dezvoltă simptome de boală (febră, letargie, umflături) după aplicarea tratamentului, ar putea fi un semn că efectul a fost nesatisfăcător și ar trebui consultat un veterinar.

Greșeli frecvente pe care le fac stăpânii atunci când aleg un antiparazitar canin extern

Alegerea unui antiparazitar extern pentru câini poate părea simplă, dar multe greșeli frecvente pot compromite eficiența tratamentului și pot pune în pericol sănătatea câinelui. Iată câteva dintre cele mai comune greșeli pe care le fac stăpânii atunci când aleg un antiparazitar extern:

1. Folosirea unui produs neadecvat pentru vârsta și greutatea câinelui

Fiecare produs antiparazitar este formulat pentru o anumită categorie de câini, în funcție de vârstă și greutate. Folosirea unui antiparazitar nepotrivit poate duce la efecte adverse sau la o protecție ineficientă.

2. Nerespectarea instrucțiunilor de aplicare

Aplicarea greșită a tratamentului antiparazitar poate reduce semnificativ eficiența acestuia. De exemplu, aplicarea unei pipete pe blană, în loc de piele, sau folosirea unei cantități incorecte de produs poate face ca antiparazitarul să nu aibă efectul dorit. De asemenea, utilizarea unui produs care nu este distribuit uniform poate lăsa câinele vulnerabil la infestări.

3. Folosirea unui antiparazitar pentru pisici pe câini

Este foarte important ca produsele antiparazitare să fie specifice pentru câini sau pisici. De exemplu, anumite ingrediente active din produsele antiparazitare pentru pisici sunt toxice pentru câini, cum ar fi permethrin. Folosirea unui produs pentru pisici pe câine poate provoca reacții adverse grave.

4. Aplicarea unui antiparazitar doar atunci când câinele are paraziți

Este recomandat să folosești antiparazitare externe ca parte dintr-un program de prevenire, nu doar atunci când câinele este infestat. Aplicarea unui tratament doar atunci când paraziții sunt deja vizibili poate duce la probleme mai grave, deoarece paraziții pot transmite boli periculoase.

5. Alegerea unui produs bazat doar pe preț

Deși prețul este un factor important, alegerea unui antiparazitar doar pe baza costului poate duce la achiziționarea unui produs de calitate inferioară, care poate să nu ofere protecția dorită. Unele produse mai ieftine pot fi mai puțin eficiente sau pot conține ingrediente active mai slabe.

6. Nerespectarea frecvenței de aplicare

Fiecare produs antiparazitar are o frecvență de aplicare recomandată. Aplicarea tratamentului mai des sau mai rar decât se recomandă poate duce la eficiență scăzută sau, în unele cazuri, la supradozaj, ceea ce poate provoca efecte adverse.

7. Ignorarea factorilor de mediu

Alegerea unui produs ar trebui să depindă și de mediul în care trăiește câinele. De exemplu, câinii care trăiesc în zone umede sau în păduri ar putea necesita produse mai puternice pentru a combate căpușele și puricii. În schimb, câinii care trăiesc în orașe sau în apartamente pot necesita un tratament preventiv mai ușor.

8. Combinarea mai multor produse antiparazitare fără recomandarea unui veterinar

Unii stăpâni aleg să folosească mai multe produse antiparazitare simultan, în speranța că vor spori protecția câinelui. Totuși, aceasta poate duce la supradozaj și poate provoca reacții adverse. Este important să consulți un medic veterinar înainte de a combina mai multe tratamente.

Pentru a asigura o protecție eficientă împotriva paraziților, este esențial să alegi un antiparazitar potrivit nevoilor câinelui tău și să urmezi cu atenție instrucțiunile de aplicare. Dacă ai nelămuriri sau întâmpini probleme, nu ezita să consulți un veterinar pentru sfaturi personalizate.

Citește articolul Lasă un comentariu

Opțiuni de tratament recomandate pentru epilepsia la câini – medicamente, suplimente și tratamente alternative

Epilepsia este una dintre cele mai frecvente afecțiuni neurologice la câini, caracterizată prin crize convulsive recurente care pot varia ca frecvență și intensitate. Deși poate fi o experiență înfricoșătoare pentru proprietarii de animale, există multiple opțiuni de tratament care pot ajuta la controlul acestei boli și la îmbunătățirea calității vieții patrupedului.

De la medicamente anticonvulsivante utilizate pe scară largă, la suplimente și terapii alternative, fiecare câine poate beneficia de o abordare personalizată în funcție de severitatea crizelor și de răspunsul la tratament. În acest articol, vom explora principalele metode de gestionare a epilepsiei la câini, oferind informații despre beneficiile și posibilele efecte secundare ale fiecărei opțiuni. Indiferent dacă animalul tău a fost recent diagnosticat sau deja urmează un tratament, acest ghid îți va oferi sfaturi utile pentru a-l ajuta să ducă o viață cât mai normală și confortabilă.

Cum se pune corect un diagnostic de epilepsie canină

Diagnosticarea epilepsiei la câini este un proces complex ce presupune o evaluare atentă a istoricului medical al animalului, identificarea tipului și frecvenței crizelor, precum și realizarea unor teste de laborator și imagistică. Epilepsia poate fi cauzată de o varietate de factori, iar un diagnostic corect este esențial pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat. Iată pașii principali pe care îi implică diagnosticul acestei afecțiuni.

Consultul la veterinar – cum decurge și la ce să te aștepți

Primul pas în diagnosticarea epilepsiei canine este consultul la medicul veterinar. Acesta va discuta cu tine despre simptomele observate, cum ar fi tipul de crize, frecvența acestora, durata și comportamentul pre-criză sau post-criză. Este important să oferi cât mai multe informații detaliate, inclusiv eventualele schimbări în dieta, rutina sau stilul de viață al câinelui.

Veterinarul va examina câinele și va încerca să determine dacă simptomele se potrivesc cu o criză epileptică sau cu alte afecțiuni neurologice. În unele cazuri, medicul poate observa semne care sugerează o problemă neurologică mai gravă, care poate necesita tratamente suplimentare.

Teste de sânge și analize suplimentare

După consultația inițială, veterinarul va recomanda, de obicei, o serie de analize de sânge pentru a exclude posibile cauze secundare ale crizelor, cum ar fi infecțiile, afecțiunile hepatice sau renale, intoxicațiile. Printre testele uzuale se numără:

  • Hemoleucograma – pentru a evalua starea generală de sănătate a câinelui.
  • Teste biochimice ale sângelui – pentru a verifica funcția hepatică, renală și alte disfuncții metabolice.
  • Profilul tiroidian – deoarece dereglările hormonale pot duce la crize.

Imagistică cerebrală

Dacă analizele de sânge nu indică o cauză evidentă pentru crize, medicul poate sugera imagistică cerebrală pentru a examina structura și funcționarea creierului. Printre cele mai comune tehnici se numără:

  • Tomografia computerizată (CT) – oferă imagini detaliate ale structurii creierului și poate detecta tumori, leziuni cerebrale sau malformații.
  • Rezonanța magnetică (RMN) – folosită pentru a vizualiza cu mai multă precizie țesuturile cerebrale, detectând anomalii care pot fi asociate cu epilepsia idiopatică sau alte afecțiuni neurologice.

Aceste teste imagistice ajută la identificarea unor probleme structurale ale creierului care ar putea provoca crizele și permit medicului să determine tratamentele corespunzătoare. De asemenea, pot fi folosite pentru a exclude alte afecțiuni care pot imita epilepsia.

Prin urmare, diagnosticarea corectă a epilepsiei la câini este un proces care implică o combinație de evaluare clinică atentă, teste de laborator și imagistică, toate având scopul de a înțelege cauza crizelor și de a stabili cel mai eficient plan de tratament.

Principalele soluții de tratament în caz de epilepsie la câini

Gestionarea epilepsiei la câini necesită un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor fiecărui animal. Cele mai eficiente metode includ medicamente anticonvulsive, suplimente și diete speciale care pot ajuta la reducerea frecvenței și intensității crizelor. Iată principalele opțiuni recomandate.

Medicamente anticonvulsive

Medicamentele anticonvulsivante sunt baza tratamentului pentru epilepsia la câini și trebuie administrate sub supravegherea unui medic veterinar. Unele dintre cele mai utilizate opțiuni includ:

  • Fenobarbital – unul dintre cele mai prescrise medicamente pentru epilepsie la câini. Este eficient, dar necesită monitorizarea funcției hepatice.
  • Bromură de potasiu – utilizată în combinație cu fenobarbitalul sau ca alternativă. Poate avea un efect sedativ la început. Epilease – este un produs de uz veterinar, utilizat pentru gestionarea epilepsiei pe termen lung.
  • Levetiracetam (Keppra) – un medicament mai nou, cu mai puține efecte secundare, recomandat în special pentru câinii care nu tolerează fenobarbitalul.
  • Zonisamid – o altă opțiune eficientă, utilizată singură sau în combinație cu alte anticonvulsivante.
  • Diazepam – folosit pentru crize acute, dar nu recomandat pentru tratamentul pe termen lung.

Administrarea și dozajul acestor medicamente trebuie stabilite exclusiv de către medicul veterinar, pe baza greutății, vârstei și stării de sănătate a câinelui.

Suplimente și diete speciale pentru câinii epileptici

Pe lângă tratamentul medicamentos, unele suplimente și diete speciale pot sprijini sănătatea neurologică a câinelui și pot ajuta la reducerea crizelor.

Suplimente recomandate:

  • Ulei de CBD – are proprietăți neuroprotectoare și poate reduce frecvența crizelor. Produse recomandate:
    • CroniCare (ulei, comprimate) – Este un supliment natural, formulat pentru a sprijini sănătatea sistemului nervos și a reduce frecvența crizelor epileptice. Ulei de cânepă (CBD – cannabidiol) – are efecte neuroprotectoare, antiinflamatorii și calmante, contribuind la reducerea stresului și a crizelor epileptice iar, Acizi grași Omega-3 și Omega-6 , sprijină funcția cerebrală și reduc inflamația.
  • Acizi grași Omega-3 – susțin sănătatea creierului și reduc inflamația. Organismul nu poate sintetiza acesti acizi, de aceea, trebuie sa fie furnizati prin hrana.
    • Uleiul de somon –  Sursă excelentă de acizi grași Omega-3 (EPA și DHA), care au un impact pozitiv asupra sănătății creierului și pot contribui la reducerea crizelor epileptice.
  • Vitaminele B6, B12 și E – esențiale pentru funcția neurologică. Produse:
    • NeuroVet – Este un supliment alimentar destinat să sprijine sănătatea neurologică a câinilor și pisicilor, fiind utilizat în special pentru gestionarea afecțiunilor neurologice, inclusiv epilepsia.
    • Neuro Support – Reduce frecvența crizelor, îmbunătățește răspunsul la tratamentele pentru epilepsie si protejează celulele nervoase de efectele stresului oxidativ.
    • Vetilea Neuro-CDP gel – Stimulează procesele de memorie, percepție și învățare, contribuind la îmbunătățirea calității vieții animalelor afectate.
  • Taurină și L-carnitină – aminoacizi care pot îmbunătăți funcția neuronală.

Diete speciale pentru câinii epileptici

Tratamente alternative

Acupunctura veterinară

  • Stimulează puncte energetice care pot ajuta la reglarea activității neuronale.
  • Poate reduce inflamația și crește fluxul sanguin cerebral.

Terapia cu plante medicinale (fitoterapie)

  • Passiflora și valeriana au efect calmant și pot reduce anxietatea.
  • Ginkgo biloba îmbunătățește circulația cerebrală.
  • Scutellaria lateriflora  – folosită tradițional pentru epilepsie.
    *Se administrează doar cu recomandarea veterinarului.

Terapia cu sunete și reducerea stresului

  • Muzica clasică sau sunetele liniștitoare pot ajuta la relaxare.
  • Evitarea stimulilor puternici (zgomote puternice, lumini intermitente) poate preveni crizele.

Diagnosticul de epilepsie poate fi copleșitor, dar nu trebuie să uiți că, alături de un medic veterinar dedicat și printr-o gestionare atentă a tratamentului, mulți câini pot duce o viață lungă și fericită. Fie că alegi medicația recomandată, suplimentele care pot sprijini sănătatea neurologică sau terapii alternative care îi îmbunătățesc confortul, cheia este să fii consecvent și să rămâi aproape de prietenul tău patruped.

Nu ești singur în această călătorie – există comunități de suport, grupuri de discuții și, cel mai important, iubirea și loialitatea câinelui tău, care îți va arăta în fiecare zi cât de prețios este timpul petrecut împreună. Cu răbdare și grijă, îi poți oferi o viață plină de momente frumoase și liniștite!

Citește articolul Lasă un comentariu

Cum se manifestă o criză de epilepsie la câini și ce metode de tratament ai la dispoziție


Ce este epilepsia la câini si ce cauze are?

Epilepsia este o afecțiune neurologică care cauzează convulsii recurente. Aceste convulsii sunt rezultatul unei activități electrice anormale în creier. La fel ca la oameni, poate apărea fără un motiv clar (epilepsie idiopatică) sau poate fi cauzată de alte probleme de sănătate (epilepsie secundară), cum ar fi tumori, leziuni cerebrale, infecții (encefalită, meningită etc.), boli metabolice (insuficienta hepatică, hipoglicemie etc.) sau toxine.

Principalii factori declanșatori ai crizelor epileptice la câini

Stresul și anxietatea

  • Schimbări bruște în rutină (mutare, plecarea unui membru al familiei),
  • Zgomote puternice (tunete, artificii, dispozitive ce emit sunete puternice).

Oboseala și lipsa somnului

  • Activitate fizică excesivă fără perioade de odihnă,
  • Somn întrerupt sau insuficient.

Lumini puternice sau intermitente

  • Dispozitive sau ecrane care emit lumină puternică,
  • Lumini intermitente – epilepsie fotosensibilă.

Schimbări bruște de temperatură

  • Supraîncălzirea sau expunerea la frig extrem,
  • Febra poate agrava predispoziția la crize.

Dieta și alimentația necorespunzătoare

  • Lipsa unor nutrienți esențiali (ex: deficit de calciu sau magneziu),
  • Consumul unor alimente toxice (ciocolată, ceapă, usturoi, struguri, xilitol),
  • Hrană de proastă calitate, cu aditivi sau conservanți nocivi.

Medicamente sau substanțe toxice

  • Pesticide, produse de curățenie, plante toxice pentru câini,
  • Medicamente umane (ex: ibuprofen, paracetamol).

Boli sau probleme de sănătate

  • Infecții ale creierului (encefalită, meningită),
  • Tumori cerebrale sau leziuni ale sistemului nervos,
  • Boli hepatice sau renale care afectează metabolismul toxinelor,
  • Hipoglicemie (nivel scăzut de zahăr în sânge).


Cum recunoști o criză de epilepsie în cazul câinilor

Epilepsia la câini se manifestă prin episoade convulsive care pot fi înfricoșătoare pentru stăpâni. Crizele epileptice au trei etape distincte: faza premergătoare (aura epileptică), criza propriu-zisă și perioada de recuperare (faza post-ictală).

Semne și simptome în cele 3 etape ale crizelor epileptice

Aura epileptică – înainte de începerea crizei

Aceasta este faza care precede criza epileptică și poate dura de la câteva minute până la câteva ore.

Criza propriu-zisă

Criza epileptică poate varia ca durată și intensitate. Crizele durează, de obicei, între 30 de secunde și câteva minute. Dacă o criză depășește 5 minute, este considerată o urgență medicală și trebuie să contactezi imediat un medic veterinar.

Faza post-ictală – imediat după criza epileptică

Această fază poate dura de la câteva minute la câteva ore, în funcție de severitatea crizei.

Clasificarea tipurilor de epilepsie canină

Clasificarea în funcție de cauză

Epilepsia idiopatică (primară)

Este cea mai frecventă formă de epilepsie la câini și nu are o cauză identificabilă. Este considerată o afecțiune genetică, afectând în special anumite rase precum:

  • Labrador Retriever
  • Golden Retriever
  • Border Collie
  • Beagle
  • Pastor German
  • Boxer

Simptomele apar de obicei între 1 și 5 ani și, de regulă, câinii par sănătoși între episoadele de criză.

Epilepsia secundară (simptomatică sau reactivă)

Aceasta este cauzată de o afecțiune subiacentă care afectează creierul sau organismul în ansamblu. Printre cauze se numără:

  • Boli neurologice (tumori cerebrale, encefalită, traumatisme craniene)
  • Afecțiuni metabolice (insuficiență hepatică, hipoglicemie, dezechilibre electrolitice)
  • Intoxicații (plumb, insecticide, ciuperci toxice)
  • Infecții (meningită, toxoplasmoză, boala lui Carré – distemper)
  • Malformații congenitale (hidrocefalie – rasele Chihuahua și Bulldogul Francez)

Epilepsia secundară necesită identificarea și tratarea cauzei care a declanșat crizele.

Clasificarea în funcție de tipul de criză

Crize focale (parțiale)

Apar atunci când doar o parte a creierului este afectată.
Simptomele variază în funcție de zona creierului afectată:

  • Crize focale simple: câinele rămâne conștient, dar poate prezenta tremurături la nivelul unei părți a corpului (ex. un membru, fața), mișcări repetitive (mestecat în gol, lins excesiv, clipit rapid).
  • Crize focale complexe: câinele poate avea un comportament anormal, cum ar fi alergatul în cerc, lătratul fără motiv, mușcatul aerului sau semne de confuzie.

Crize generalizate

  • Implică ambele emisfere cerebrale și afectează întregul corp.

Crize tonico-clonice (grand mal) – cele mai frecvente

  • Faza tonică – câinele își încordează toți mușchii, cade la pământ, poate scoate un sunet puternic și rămâne rigid pentru câteva secunde.
  • Faza clonică – urmează contracții musculare ritmice (convulsii), mișcări de pedalare cu labele, tremurături intense, salivare excesivă, urinare și defecare involuntară.

Crize mioclonice

  • Se caracterizează prin smucituri scurte și bruște ale unui grup de mușchi, fără pierderea conștienței.
    •  Câinele poate avea spasme involuntare, dar rămâne conștient și își revine rapid.
    • Aceste crize pot fi mai greu de observat, dar sunt frecvente în anumite afecțiuni genetice, cum ar fi epilepsia mioclonică la rase precum Beagle.

Crize atonice („drop attacks”)

  • Câinele își pierde brusc tonusul muscular și cade la pământ, ca și cum ar leșina.
  • Poate fi inconștient pentru câteva secunde, dar își revine relativ repede.
  • Este periculos, mai ales dacă se întâmplă în timpul mersului sau în apropierea unor obiecte dure.

Crize de absență (petit mal)

  • Mai rare la câini, dar posibile.
  • Câinele pare „înghețat”, se oprește brusc din mișcare, privește în gol, fără convulsii vizibile.
  • Durează câteva secunde și poate trece neobservată.

Crizele generalizate sunt mai periculoase decât cele focale și necesită intervenție rapidă, mai ales dacă durează peste 5 minute (status epilepticus), caz în care poate fi o urgență medicală.

Ce să faci dacă câinele tău are o criză de epilepsie

Sfaturi pentru siguranța ta și a câinelui

Păstrează-ți calmul – chiar dacă este un moment stresant, câinele are nevoie de tine.

Ține evidența timpului – o criză normală durează între 30 de secunde și 2 minute. Dacă depășește 5 minute, este o urgență medicală.
Îndepărtează obiectele periculoase – dacă se află lângă mobilă, scări sau alte obstacole, încearcă să le îndepărtezi sau să pui perne/prosoape pentru a preveni rănirea.
Nu îl reține cu forța – convulsiile sunt involuntare, iar încercarea de a-l ține imobilizat îi poate provoca răni.
Stai lângă el și vorbește-i calm – tonul tău liniștit îl poate ajuta să se simtă mai în siguranță odată ce își revine.
Asigură-te că are aer – dacă este într-un loc mic (ex. sub o masă), încearcă să-l muți cu grijă într-un spațiu deschis, fără să-i bruschezi corpul.
Oferă-i liniște după criză – câinii pot fi dezorientați sau speriați după o criză. Lasă-l să se odihnească într-un loc sigur.

Ce lucruri să eviți la primele semne de criză epileptică

Nu încerca să-i deschizi gura – câinele NU își va înghiți limba! Există riscul să te muște involuntar.
Nu îi pune apă sau mâncare în gură – ar putea aspira lichidele și să se sufoce.
Nu țipa și nu agita câinele – zgomotele puternice sau mișcările bruște pot prelungi criza.
Nu îl ridica sau transporta în timpul crizei – dacă trebuie mutat, așteaptă să se termine episodul și apoi folosește o pătură sau un prosop pentru a-l ridica ușor.

Situații de urgență în epilepsie canină. Când să te prezinți la medicul veterinar?

1. Status epilepticus (crize prelungite sau multiple fără recuperare)

  • Se definește printr-o criză care durează mai mult de 5 minute fără oprire.
  • Poate duce la afectarea gravă a creierului, probleme respiratorii, creșterea temperaturii corporale și chiar deces.
  • Dacă o criză durează mai mult de 2-3 minute, este recomandat să mergi urgent la veterinar, deoarece există risc de complicații .

2. Crize epileptice recurente

  • Când câinele are mai multe crize într-un interval de 24 de ore, fără a se recupera complet între ele.
  • Poate indica o afecțiune neurologică severă sau o criză care scapă de sub control.

3. Lipsa recuperării după o criză

  • După o criză epileptică, câinele ar trebui să-și revină treptat (în câteva minute până la o oră).
  • Dacă rămâne dezorientat, nu poate merge, are probleme de respirație sau tremură necontrolat după o criză, este un semn grav.

4. Prima criză epileptică

  • Dacă este prima dată când câinele are o criză, trebuie să mergi la veterinar pentru a identifica cauza și a exclude boli grave (ex. tumori, intoxicații, boli metabolice).

5. Dificultăți de respirație sau colaps

Dacă în timpul crizei câinele nu mai respiră sau pielea și gingiile devin albăstrii (cianoză), are nevoie de intervenție urgentă pentru a preveni asfixierea.

Epilepsia la câini poate fi o afecțiune dificilă, dar cu un diagnostic corect și tratamentul adecvat, majoritatea câinilor pot duce o viață fericită și activă. Deși crizele pot fi înfricoșătoare, gestionarea lor devine mai ușoară odată ce înveți să le recunoști și să reacționezi corect. Cu sprijinul medicului veterinar și o monitorizare atentă, poți oferi companionului tău o viață normală, plină de iubire și siguranță. Identificarea timpurie și tratamentul corespunzător fac diferența, iar cu răbdare și grijă, câinele tău poate trăi mulți ani fericiți alături de tine! 🐶❤️


Citește articolul 1 Comentariu

Hrana uscată sau umedă pentru câini: avantaje, dezavantaje și cum alegi hrana corectă pentru câinele tău

Ce este hrana uscată pentru câini?

Hrana uscată pentru câini este un tip de aliment industrializat, sub formă de granule sau crochete, conceput pentru a furniza câinilor toți nutrienții necesari pentru o dietă echilibrată. Aceasta este preferată de mulți proprietari datorită durabilității, ușurinței în depozitare și administrare, dar și datorită faptului că ajută la menținerea sănătății dentare a câinelui prin efectul abraziv asupra dinților.

 Cum este produsă hrană uscată pentru câini?

Procesul de producție al hranei uscate implică mai multe etape:

  1. Selecția ingredientelor – Se aleg proteine, carbohidrați, grăsimi și uleiuri, fibre și legume, vitamine și minerale, aditivi.
  2.  Măcinarea și amestecarea – Ingredientele sunt mărunțite și mixate pentru o compoziție omogenă.
  3.  Extrudarea – Amestecul este supus temperaturilor și presiunii ridicate, formând crochetele.
  4.  Uscarea – Se elimină umiditatea pentru o conservare mai bună.
  5.  Aromatizarea și ambalarea – Se adaugă grăsimi și arome pentru palatabilitate, apoi produsul este ambalat.

Ce fel de ingrediente conține hrana uscata?

Compoziția poate varia în funcție de brand și tipul de hrană (economică, premium, super-premium), dar în general conține:

  • Proteine (carne (pui, vită, miel, iepure etc.), pește,  ouă, proteine vegetale precum soia, mazăre, gluten din porumb)
  • Carbohidrați (cereale (porumb, grâu, orez, orz), cartofi, cartofi dulci, mazăre)
  • Grăsimi (ulei de pește, grăsimi animale, uleiuri vegetale)
  • Fibre (sfeclă, mazăre, morcovi, spanac, semințe de in)
  • Vitamine și minerale (calciu, fosfor, zinc, vitaminele A, D, E, probiotice și prebiotice)
  • Aditivi și conservanți (naturali (tocoferoli, rozmarin) sau artificiali (BHA, BHT)

Ce este hrana umedă pentru câini?

Hrana umedă pentru câini este un tip de aliment cu un conținut ridicat de apă (aproximativ 70-80%), oferind o opțiune gustoasă și ușor de consumat, mai ales pentru câinii mofturoși sau cu diferite afecțiuni. Hrana umedă este adesea preferată pentru aroma sa intensă și textura moale, fiind o alegere bună pentru hidratarea suplimentară a câinilor.

Procesul de preparare a hranei umede cuprinde următorii pași:

  1. Selecția și pregătirea ingredientelor (spălare, tăiere).
  2. Amestecarea ingredientelor.
  3. Gătirea la temperaturi ridicate.
  4. Adăugarea agenților de îngrășare – pentru a obține textura dorită (pateu, sos sau aspic).
  5. Porționare și ambalare sub formă de:
    Conserve metalice: Etanșate ermetic, oferind o durată lungă de valabilitate fără aditivi artificiali suplimentari.
    Plicuri porționate: Porții individuale, ideale pentru o masă rapidă și proaspătă.
    Tăvițe din plastic sau aluminiu: Ușor de deschis, cu porții variate pentru câini de diferite mărimi.
  6. Sterilizarea și răcirea (asigură distrugerea microorganismelor și prelungirea duratei de valabilitate).
  7. Etichetarea și depozitarea.

Ce ingrediente conține hrana umedă pentru câini?

  1. Proteine animale: Carne proaspătă sau procesată (pui, vită, miel, curcan, iepure, porc), pește (somon, ton, hering),  organe (ficat, inimă, rinichi), derivate animale (proteine hidrolizate).
  2. Carbohidrați: Orez, paste, orz, cartofi, cartofi dulci, mazăre, linte.
  3. Grăsimi: ulei de pește, grăsimi animale, uleiuri vegetale.
  4. Legume și fibre: Morcovi, dovleac, spanac, mazăre, pulpa de sfeclă, semințe de in
  5. Vitamine și minerale:Vitaminele A, D, E, K, B-complex, minerale: calciu, fosfor, zinc, fier, magneziu.
  6. Aditivi și conservanți: Gelifianți și agenți de îngroșare (pentru textura moale), conservanți naturali (tocoferoli – vitamina E), arome naturale pentru palatabilitate.

Avantajele și dezavantajele hranei uscate pentru câini

Avantajele și dezavantajele hranei umede pentru câini

Cum alegi tipul de hrană pentru câinele tău?

Alegerea tipului de hrană pentru câinele tău este esențială pentru sănătatea și bunăstarea sa. Cu atât de multe opțiuni disponibile – hrană uscată, umedă sau mixtă – decizia poate părea dificilă. Pentru a face cea mai bună alegere, este important să iei în considerare vârsta, rasa, greutatea și nivelul de activitate al câinelui tău. Fiecare factor influențează nevoile nutriționale ale patrupedului, iar o dietă corectă îl va ajuta să rămână sănătos și fericit.

În funcție de vârstă

  • Pui (0-12 luni): Hrană umedă pentru hidratare și digestie ușoară, trecând treptat la hrană uscată pentru dezvoltarea dentiției.
  • Câini adulți (1-7 ani): Hrană uscată predominant pentru sănătatea dentară, completată cu hrană umedă pentru varietate.
  • Câini seniori (7+ ani): Hrană umedă pentru ușurința mestecării și hidratare, cu opțiuni de hrană uscată adaptată vârstei lor.

În funcție de rasă

Rase mici (Chihuahua, Bichon, Pomeranian, etc.):

  • Preferă hrană umedă sau crochete mici, ușor de mestecat.
  • Hrana umedă este mai atractivă, dar hrana uscată ajută la igiena dentară, importantă pentru rasele mici predispuse la probleme dentare.

Rase medii (Beagle, Cocker Spaniel, etc.):

  • Se adaptează ușor la ambele tipuri de hrană.
  • Hrana uscată oferă un aport caloric echilibrat, iar hrana umedă poate adăuga varietate în dietă.

Rase mari (Ciobănesc German, Labrador, Golden Retriever, etc.):

  • Hrana uscată este recomandată pentru sănătatea dentară și pentru a susține articulațiile și oasele.
  • Hrana umedă poate fi un supliment excelent, mai ales pentru câinii cu probleme dentare sau apetit redus.

Rase gigant (Saint Bernard, Dog German, etc.):

  • Hrana uscată de dimensiuni mari este esențială pentru sănătatea dentară și pentru a oferi nutrienții necesari.
  • Hrana umedă poate completa dieta, dar nu ar trebui să fie principalul tip de hrană din cauza necesarului caloric mare.

În funcție de greutate și activitate fizică

Câini activi și sportivi

  • Au nevoie de o dietă bogată în proteine și grăsimi sănătoase, de obicei asigurată prin hrană uscată de calitate.
  • Hrana umedă poate completa dieta, oferind hidratare și varietate, mai ales după efort fizic intens.

Câini cu activitate redusă sau predispuși obezității

  • Hrana uscată dietetică, bogată în fibre și săracă în grăsimi, ajută la controlul greutății.
  • Hrana umedă poate fi utilizată în cantități mici pentru a spori sațietatea fără a crește aportul caloric.

Dieta alimentară mixtă: hrană uscata și hrană umedă. Yay or Nay?

O dietă mixtă combină avantajele ambelor tipuri de hrană, oferind câinelui tău o alimentație echilibrată și adaptată nevoilor sale. Cu toate acestea, este important sa respectăm anumite proporții pentru a menține o balanță nutrițională corectă!

Combinarea celor două tipuri de hrană asigură un aport complet de nutrienți esențiali. Hrana umedă contribuie la hidratarea câinelui, mai ales pentru cei care nu beau suficientă apă, hrana uscată ajută la reducerea tartrului și menține dinții sănătoși.

Iată câteva dintre propunerile noastre pentru patrupedul tău:

Hrana uscată de la Advance – formulată cu ingrediente de calitate pentru a sprijini sănătatea și vitalitatea. Gama include opțiuni adaptate vârstei, taliei și nevoilor speciale, cum ar fi digestia sensibilă, îngrijirea articulațiilor și sănătatea pielii.

Hrana uscată și umedă de la Royal Canin Breed Health Nutrition special formulată pentru diferite rase de câini. Această linie de produse ține cont de caracteristicile specifice fiecărei rase, precum structura maxilarului, dimensiunea și forma botului, și preferințele și necesitățile alimentare zilnice.

Hrana uscată de la Purina PRO PLAN – oferă hrană premium, cu ingrediente de calitate precum pui, somon sau miel, susținând sănătatea blănii, digestia, articulațiile și imunitatea. Gama include formule adaptate pentru pui, adulți, seniori și câini cu nevoi speciale.

Hrana uscată și umedă de la Canagan – alimentație completă fără cereale, concepută pentru a se apropia de dieta ancestrală a câinilor ce include un procent ridicat de ingrediente de origine animală, precum pui crescut liber, vânat sau miel, combinate cu legume și plante botanice.

Hrana uscată și umedă de la Raw Paelo – Formulele lor sunt fără cereale și monoproteice, utilizând o singură sursă de proteine animale, precum carnea de vită sau curcan.

Hrana uscată de la Orijen – conțin până la 85% ingrediente de origine animală, inclusiv carne de pui și curcan crescute liber, pește sălbatic și ouă întregi, furnizând o sursă bogată de proteine esențiale pentru sănătatea și vitalitatea câinelui tău. Cuprinde diverse formule adaptate diferitelor etape de viață și nevoi specifice, precum Orijen Puppy pentru căței, Orijen Original pentru câini adulți și Orijen Senior pentru câini în vârstă.

Indiferent dacă alegi hrană uscată sau umedă pentru câinele tău, important este să optezi pentru produse de calitate, adaptate nevoilor sale. Descoperă o gamă variată de hrană premium pentru companionul tău pe site-ul PetMart, cu livrare rapidă și oferte avantajoase!

Citește articolul Lasă un comentariu

Astenia de primăvară poate afecta și pisicile. Lista simptomelor și metode pentru combaterea lor

Astenia de primăvară este o stare de oboseală, slăbiciune și lipsă de energie pe care multe persoane o resimt la începutul primăverii. Ei bine, și pisicile se pot confrunta cu astenia de primăvară, iar organismul lor reacționează asemănător la aceste schimbări sezoniere, cum ar fi:

  • Creșterea temperaturilor și trecerea de la sezonul rece la cel cald.
  • Trecerea la o zi mai lungă, cu mai multe ore de lumină.
  • Deficitul de vitamine și minerale acumulat peste iarnă, în special lipsa de vitamina D, fier și magneziu.

Ce categorie de pisici sunt mai predispuse la astenia de primăvară

  1. Felinele senior (>7 ani) – metabolismul lent le face sa resimtă mai acut schimbările sezoniere.
  2. Puii de pisică – sistemul lor imunitar este în dezvoltare, astfel, adaptarea la noile condiții climatice se face mai greu.
  3. Pisicile cu afecțiuni cronice (cardiace, articulare, renale, respiratorii).
  4. Pisicile de apartament – pot fi afectate de schimbarea ciclurilor de lumină.
  5. Pisicile cu blană lungă – necesită energie suplimentară pentru a susține procesul de năpârlire.

Simptomele asteniei de primăvară la pisici

Letargie și somn excesiv:

  • Pisica ta poate dormi mai mult decât de obicei și să pară lipsită de interes pentru activitățile zilnice. Este normal ca pisicile să doarmă mult, dar dacă observi o creștere semnificativă, poate fi un semn de astenie.

Scăderea apetitului:

  • Schimbările sezoniere pot afecta pofta de mâncare. Dacă pisica mănâncă mai puțin sau pare indiferentă la hrană, ar putea fi o manifestare a oboselii sezoniere. Totuși, dacă refuză mâncarea mai multe zile, este bine să consulți un veterinar.

Apatie și lipsa dorinței de joacă:

  • Dacă pisica ta era jucăușă și dintr-o dată nu mai are chef să alerge după jucării sau să exploreze, ar putea fi vorba de astenie. Această lipsă de interes poate veni dintr-o scădere generală a energiei.

Năpârlire excesivă:

  • Primăvara, pisicile își schimbă blana de iarnă cu una mai subțire. Acest proces poate consuma multă energie și poate duce la o stare de oboseală. În plus, înghițirea părului în exces poate provoca probleme digestive, cum ar fi vărsături sau constipație.

Iritabilitate sau anxietate:

  • Unele pisici pot deveni mai nervoase sau mai sensibile în această perioadă. Dacă observi că este mai agitată, miaună mai mult sau evită contactul, ar putea fi afectată de schimbările sezoniere.

Scăderea imunității:

  • La fel ca la oameni, schimbarea anotimpului poate duce la o slăbire temporară a sistemului imunitar al pisicii, făcând-o mai vulnerabilă la mici infecții sau afecțiuni.

Remedii pentru astenia de primăvară

Astenia de primăvară la pisici poate fi gestionată eficient printr-o serie de măsuri ce vizează alimentația, activitatea fizică, hidratarea și controlul paraziților.

Dieta corectă

O alimentație echilibrată este esențială pentru sănătatea pisicii tale. În perioada de tranziție către primăvară, este recomandat să oferi hrană de înaltă calitate, bogată în proteine și vitamine. Vezi aici gama noastră de hrană pentru pisicuța ta!

Suplimentele cu vitamine și minerale pot fi, de asemenea, benefice pentru a combate oboseala și letargia asociate asteniei de primăvară.

Stimularea activității fizice

Menținerea unei rutine de exerciții fizice ajută la îmbunătățirea tonusului muscular și a stării generale de bine a pisicii. Jocurile interactive, precum undițele cu pene sau mingiuțele, pot stimula instinctul de vânătoare și pot încuraja mișcarea. De asemenea, amenajarea unui spațiu de joacă cu diverse structuri de cățărat poate fi benefică.

Asigurarea hidratării corecte

Hidratarea adecvată este crucială pentru sănătatea pisicii. Asigură-te că are acces constant la apă proaspătă și curată. Unele pisici sunt atrase de fântânile de apă pentru animale, care pot încuraja consumul de lichide.

Controlul paraziților

Odată cu venirea primăverii, riscul infestării cu paraziți externi, precum puricii și căpușele, crește. Utilizarea regulată a produselor antiparazitare recomandate de medicul veterinar este esențială pentru a preveni disconfortul și problemele de sănătate asociate. Soluțiile spot-on de la Frontline, Fypryst, Vectra Felis, Duoflect etc. sunt câteva dintre opțiunile noastre pe care le poți găsi pe site. Nu uita! Înainte de a achiziționa un produs nou pentru felina ta, consultă medicul veterinar!

Implementând aceste măsuri, vei contribui la ameliorarea simptomelor asteniei de primăvară la pisica ta și la menținerea unei stări optime de sănătate.

Alte recomandări

Suplimente potrivite pentru sezonul de primăvară

Suplimente pentru piele și blană, precum:
Ulei de somon sau ulei de pește – bogat în acizi grași Omega-3 și Omega-6, ajută la reducerea năpârlirii.
Biotină și zinc  – susține sănătatea pielii și oferă o blană strălucitoare.
 
Suplimente pentru imunitate:
Vitamina C și E – ajută la întărirea sistemului imunitar, mai ales când apar alergii sezoniere.
L-lizină – este benefică pentru pisicile care pot avea probleme respiratorii sezoniere.
 
Suplimente pentru digestie:
Fibre și pastă de malț – ajută la prevenirea formării ghemotoacelor de păr, mai frecvente în timpul năpârlirii.
Probiotice și prebiotice – pentru o digestie sănătoasă, mai ales dacă pisica are o dietă schimbată sau suferă de stres din cauza schimbărilor sezoniere.

Suplimente pentru energie și vitalitate:
Taurină – esențială pentru sănătatea inimii, ochilor și un sistem nervos puternic.
Vitamine din complexul B – pentru un metabolism sănătos și energie crescută.

Recomandări pentru pui de pisică

Pe lângă suplimentele recomandate mai sus, pentru o dezvoltare sănătoasă, asigura-te ca pisicuța ta primește o alimentație completa și echilibrata, bogata in proteine. Colostrul, bogat in anticorpi ce ajuta la întărirea sistemului imunitar, este foarte important și nu trebuie sa lipsească in perioada de creștere!

Recomandări pentru pisici bătrâne

Suplimentele bogate în glucozamină, condroitină și MSM susțin sistemul osteoarticular al felinei tale. Vitaminele din complexul B, coenzima Q10 și taurina îi oferă energie și vitalitate pe tot parcursul anului. Pentru o digestie normală, probioticele și prebioticele, pasta de malț și suplimentele milk thistle sunt eficiente atât pentru pisicile sănătoase, cât și pentru cele care primesc medicație pentru afecțiuni cronice.

Primăvara aduce multe schimbări, iar astenia poate influența și starea de bine a pisicilor noastre. Totuși, dacă observi simptome neobișnuite și nu ești sigur dacă este vorba despre astenie sau o altă problemă de sănătate, cel mai bine este să consulți medicul veterinar. Un specialist poate oferi un diagnostic corect și soluțiile necesare pentru ca pisica ta să treacă cu bine peste această perioadă.

Citește articolul Lasă un comentariu

Cât mănâncă zilnic o pisică sănătoasă sau cum să calculezi corect hrana pentru pisica ta

De ce este importantă cantitatea de hrană pentru sănătatea pisicii?

Hrănirea corectă a unei pisici nu înseamnă doar alegerea unei hrane de calitate, ci și oferirea unei cantități adecvate. Mulți proprietari de animale își hrănesc pisicile „după ochi” sau le lasă mâncare la discreție, fără să țină cont de nevoile nutriționale specifice. Totuși, atât supraalimentarea, cât și subalimentarea pot avea consecințe grave asupra sănătății feline.

Care sunt consecințele unei alimentații dezechilibrate?

O alimentație dezechilibrată poate avea efecte negative asupra sănătății pisicii, fie că este vorba despre exces sau deficit de hrană. Printre principalele probleme care pot apărea se numără:

Obezitatea și problemele asociate

Supraalimentarea, în special cu hrană bogată în calorii și carbohidrați, poate duce la obezitate. Aceasta crește riscul de:

  • Diabet zaharat – nivelul ridicat de zahăr din sânge poate afecta sănătatea pisicii pe termen lung.
  • Probleme articulare – greutatea în exces pune presiune pe articulații, favorizând artrita.
  • Boli cardiovasculare – excesul de grăsime poate duce la hipertensiune și afecțiuni ale inimii.

Malnutriția și carențele nutriționale

O cantitate insuficientă de hrană sau o dietă săracă în nutrienți esențiali poate duce la:

  • Slăbirea sistemului imunitar – pisica devine mai vulnerabilă la infecții și boli.
  • Pierderea masei musculare – lipsa proteinelor duce la degradarea musculaturii.
  • Probleme ale pielii și blănii – deficitul de acizi grași esențiali afectează sănătatea pielii și strălucirea blănii.

Probleme digestive

Alimentația inadecvată poate cauza:

  • Vărsături și diaree – schimbările bruște în dietă sau hrana de slabă calitate pot irita stomacul.
  • Constipație – lipsa fibrelor din alimentație poate duce la dificultăți în tranzitul intestinal.

 Afecțiuni hepatice și renale

Un aport excesiv de proteine sau grăsimi poate suprasolicita ficatul și rinichii, în special la pisicile mai în vârstă.

Principalii factori care influențează necesarul de hrană al pisicii

Cantitatea de hrană de care are nevoie o pisică nu este aceeași pentru toate exemplarele, ci variază în funcție de mai mulți factori. Pentru a menține o pisică sănătoasă și echilibrată, este important să luăm în considerare vârsta, greutatea și nivelul de activitate.

Vârsta sau etapa de dezvoltare

Necesarul de hrană al unei pisici depinde foarte mult de vârsta și etapa de viață în care se află:

Greutatea corporală

Greutatea unei pisici influențează direct cantitatea de hrană necesară:
  • Pisicile subponderale trebuie hrănite cu porții mai mari și cu o dietă mai bogată în proteine și grăsimi pentru a-și recăpăta masa corporală optimă.
  • Pisicile cu greutate normală trebuie hrănite conform recomandărilor producătorului de hrană, în funcție de necesarul zilnic de calorii.
  • Pisicile supraponderale au nevoie de o reducere controlată a porțiilor și de o dietă specială, cu mai puține calorii, pentru a evita problemele de sănătate asociate obezității.

Stilul de viață: pisica sedentară vs. activă

Nivelul de activitate influențează considerabil necesarul caloric al pisicii:

  • Pisicile de apartament, care petrec mult timp dormind și sunt mai puțin active, au nevoie de mai puțină hrană pentru a preveni creșterea în greutate.
  • Pisicile active, care se joacă frecvent, explorează mediul exterior sau sunt foarte energice, necesită mai multe calorii pentru a-și menține nivelul de energie.

Cum calculezi corect hrana zilnică a pisicii?

Pentru un calcul cat mai concret al necesarului caloric zilnic pentru pisica ta te poți folosi de următoarea formulă:

Factorul de activitate este variabil, astfel:

  • Puii de pisica (<12 luni) – 2.5
  • Pisici adulte necastrate – 1.4
  • Pisici adulte castrate – 1.2
  • Pisici predispuse la obezitate – 1
  • Pisici obeze (in proces de slăbire) – 0.8

Acesta este un tabel orientativ pentru calculul necesarului caloric zilnic.

Iată 3 exemple de feline, cu nivel de activitate diferit:
  1. Fred, junior, activ – n.a. – 2,5.
  2. Mathilda, femelă, sterilizată – n.a. – 1,2.
  3. Charlie adult, castrat, grad de obezitate avansat, are recomandare de la medicul veterinar să slăbească – n.a. 0,8.

*Nu toate tipurile de hrană pentru pisici au aceeași densitate calorică (kcal/100g), aceasta diferă în funcție de compoziția și procesul de fabricație, motiv pentru care este important să verifici informațiile de pe ambalajul fiecărui produs.

Ce diferențe exista intre hrana uscată și hrana umedă la pisici?

Atunci când alegi hrana pentru pisica ta, este important să înțelegi avantajele și dezavantajele fiecărui tip. Atât hrana uscată, cât și cea umedă au caracteristici distincte, care pot influența sănătatea pisicii în mod diferit.

Cum citești corect informațiile nutriționale de pe ambalaje?

Compoziția analitică (Valorile Nutriționale

  • Proteine brute – esențiale pentru musculatură și energie:
    Hrana uscată – minim 30%
    – Hrana umedă – 8 – 10%
  • Grăsimi brute – oferă energie și susțin pielea și blana:
    – Hrana uscată – 10 – 20%
    – Hrana umedă – 5%
  • Fibre brute – contribuie la digestie și la prevenirea brezoarelor (ghemuri de blană) 1 – 5%
  • Cenușa brută – minerale esențiale (calciu, fosfor etc.) – sub 10% (în exces pot afecta rinichii)
  • Umiditate – cantitatea de apă din hrană:
    – Hrana uscată – 8 – 10 %
    – Hrana umedă – 70 – 80%

Ingrediente și sursa proteinelor

Ingredientele sunt listate în ordinea descrescătoare a cantității.

Ingredientele sunt listate în ordinea descrescătoare a cantității.

Primul ingredient ar trebui să fie o sursă de proteină animală. Pisicile sunt carnivore stricte, deci hrana trebuie să aibă un conținut ridicat de proteine animale (ex. Carne proaspătă sau deshidratată, organe, ouă).

Sursa de grăsimi de calitate ( ex. Grăsime de pui, ulei de somon/peste, grăsimi animale clar specificate).

Surse de carbohidrați – în cantități mici (ex. cartofi, mazăre, linte).

Aditivi benefici ( ex. Vitamina A, D, E, zinc, fier, omega-3).

Taurina – esențială in alimentația pisicilor!

Recomandări și restricții de hrană pentru pisici

O dietă echilibrată este esențială pentru sănătatea pisicii tale. Necesarul caloric și nutrițional variază în funcție de rasă, vârstă, nivelul de activitate și starea de sănătate a pisicii, astfel:

Diferențe între rasele de pisici mari și rasele de pisici mici:

Dieta pentru pisici sterilizate și necastrate

  1. Pisicile sterilizate/castrate
  • Necesită hrană cu un conținut caloric redus și bogată în proteine.
  • Evită hrana bogată în carbohidrați (porumb, grâu, orez).
  • Controlează porțiile pentru a preveni obezitatea.

b. Pisicile nesterilizate/necastrate

  • Au un metabolism mai rapid și pot consuma mai multe calorii.
  • Dieta trebuie să fie echilibrată, dar fără exces de grăsimi.
  • Dacă sunt foarte active, pot avea nevoie de o dietă bogată în calorii și proteine.

Cum prevenim supraalimentarea sau subalimentarea?

  1. Supraalimentarea – este principala cauza a obezității, frecvent întâlnită la pisici. Poate duce la apariția altor probleme de sănătate, precum: diabet, boli cardiace și probleme articulare. Metode de prevenire:

✅ Măsoară porțiile zilnice conform greutății pisicii.
✅ Evită gustările și hrănirea excesivă cu recompense.
✅ Alege hrană specială pentru controlul greutății, cu conținut redus de grăsimi.

b. Subalimentarea:

✅ Oferă hrană de înaltă calitate, bogată în proteine și grăsimi sănătoase.
✅ Încearcă o dietă mixtă (umedă + uscată) pentru a stimula apetitul.
✅ Consultă un veterinar dacă pisica refuză hrana mai mult de 24-48 de ore.

Aportul zilnic de apă pentru feline

Hidratarea este esențială pentru prevenirea problemelor renale și urinare.

O pisică adultă sănătoasă ar trebui să consume 40-60 ml de apă/kg de greutate corporală pe zi.

Pentru a stimula pisica să consume lichide, iți recomandăm o fântână specială de apă.

Adaptarea tipului de hrană în funcție de sezon

În timpul sezonului rece, pisicile, tind să își reducă nivelul de activitate, fiind astfel predispuse la obezitate. Vara, devenind mai active, au nevoie de alimente care sa le ofere doza de energie necesară.

Când să mergi la veterinar pentru sfaturi suplimentare legate de alimentația pisicii?

  • Pisica refuză hrana sau își pierde apetitul – dacă pisica ta refuză orice tip de hrană mai mult de 24-48 de ore.
  • Creștere sau scădere bruscă în greutate – necesită investigații suplimentare pentru a identifica problema (afecțiuni digestive, endocrine, parazitare etc.).
  • Probleme digestive frecvente (diaree, constipație, vărsături).
  • Modificări ale blănii și pielii ( carențe sau posibile alergii).
  • Probleme urinare sau sete excesivă (bea mai multă apă, urinează des și în cantitate considerabilă, urina are un miros puternic acid, dificultate în a urina etc.)
  • Pisica are vârsta înaintată sau condiții medicale speciale – necesită o dietă adaptată.

Pentru a te asigura că pisica ta primește exact ceea ce are nevoie, folosește tabele de dozaj, citește etichetele produselor și ajustează hrana în funcție de nevoile individuale ale acesteia. În plus, nu uita că hidratarea este esențială, iar vizitele regulate la veterinar te pot ajuta să menții sănătatea pisicii tale sub control.

La PetMart, găsești o gamă variată de hrană premium adaptată nevoilor specifice ale pisicii tale. Alege produse de calitate pentru a-i oferi cea mai bună nutriție și o viață lungă și sănătoasă!

Citește articolul 1 Comentariu