Month: martie 2025

De ce este important să previi căpușele și puricii în cazul câinilor

Căpușele și puricii nu sunt doar o sursă de disconfort pentru câini, ci și un pericol real pentru sănătatea lor. Acesti paraziti externi pot transmite boli grave, cum ar fi babesioza, boala Lyme, ehrlichioza, anaplasmoza, hemobartoneloza sau dermatita alergică provocată de purici. Alegerea unui tratament antiparazitar potrivit este esențială pentru a-ți proteja patrupedul și a preveni infestările.

În acest articol, îți vom explica cum să alegi cea mai eficientă metodă de protecție împotriva căpușelor și puricilor, fie că optezi pentru pipete, zgărzi, spray-uri sau comprimate. De asemenea, îți vom oferi sfaturi utile despre aplicarea corectă a tratamentului pentru a asigura eficiența acestuia.

Ce trebuie să faci în cazul unei mușcături de căpușă

• Îndepărtează căpușa corect

Dacă observi o căpușă atașată de pielea câinelui, este important să acționezi rapid și corect pentru a preveni infecțiile și transmiterea bolilor.

 Nu smulge căpușa cu degetele! Acest lucru poate duce la ruperea ei și la rămânerea capului în pielea câinelui, provocând infecție/ granulom de corp strain.

• Prinde căpușa cât mai aproape de piele cu penseta.
•  Trage ușor și constant, fără să o răsucești.

Pentru îndepărtarea corectă a căpușei, ai nevoie de:
✔️ O pensetă cu vârf subțire sau un instrument special pentru îndepărtarea căpușelor (degajor capuse).
✔️ Mănuși de protecție (opțional, dar recomandat).

• Dezinfectează locul mușcăturii

După îndepărtare, curăță zona cu alcool sanitar, clorhexidină sau o altă soluție antiseptică recomandată de medicul veterinar.

• Monitorizează câinele

Timp de 2-4 săptămâni după mușcătură, fii atent la simptome neobișnuite, cum ar fi:

• Letargie sau slăbiciune,
• Febră,
• Lipsa poftei de mâncare,
• Urină închisă la culoare,
• Umflături sau roșeață la locul mușcăturii.

Dacă observi oricare dintre aceste semne, mergi imediat la medicul veterinar!

Ce să alegi între antiparazitare externe naturale sau chimice pentru câini

Când vine vorba de protecția câinelui tău împotriva căpușelor și puricilor, există două mari categorii de produse: antiparazitare chimice și antiparazitare naturale. Fiecare variantă are avantaje și dezavantaje, iar alegerea depinde de mai mulți factori, cum ar fi stilul de viață al câinelui, sensibilitatea pielii și gradul de expunere la paraziți.

Dacă vrei o protecție mai blândă și câinele tău nu este foarte expus, poți încerca produse naturale, dar trebuie aplicate constant.

Ce să știi despre pipete, zgărzi sau spray-uri antiparazitare

Atunci când vrei să îți protejezi câinele de căpușe și purici, ai la dispoziție mai multe opțiuni antiparazitare externe: pipete, zgărzi și spray-uri. Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje, iar alegerea potrivită depinde de nevoile câinelui tău, stilul său de viață și nivelul de expunere la paraziți.

Pipete antiparazitare

Cum funcționează? Se aplică pe pielea câinelui (de obicei între omoplați) oferind protecție împotriva puricilor și căpușelor timp de 3-4 săptămâni.

Avantaje:
✔️ Acționează rapid și eficient împotriva puricilor și căpușelor.
✔️ Se aplică ușor, fără stres pentru câine.
✔️ Nu necesită contact direct zilnic, ca în cazul zgărzii.
✔️ Rezistentă la apă (în funcție de produs).

Dezavantaje:
🚫 Poate provoca iritații locale la câinii cu pielea sensibilă.
🚫 Necesită reaplicare lunară.
🚫 Trebuie să eviți scăldatul câinelui la 48 de ore după aplicare.

🟢 Recomandată pentru: Câini activi, care ies des la plimbare în zone cu iarbă și păduri.

Recomandarile noastre pentru patrupedul tău:

Frontline spot on/ combo/ tri-act – oferă protecție eficientă împotriva puricilor, căpușelor și păduchilor. Sunt soluții ușor de aplicat, cu acțiune de până la 4 săptămâni.

Fypryst/ Fypryst combo – oferă protecție împotriva puricilor, căpușelor și păduchilor timp de până la 4 săptămâni. Conține fipronil, un ingredient activ eficient în eliminarea paraziților.

Effipro duo Dog – conceput pentru a proteja câinii împotriva puricilor, căpușelor și ouălor de purici. Conține fipronil (care omoară paraziții adulți) și piriproxifen (care împiedică dezvoltarea ouălor și larvelor), oferind o protecție completă timp de până la 4 săptămâni.

Advantix – Conține imidacloprid și permetrin, oferind protecție împotriva puricilor, căpușelor, țânțarilor și muștelor de nisip timp de până la 4 săptămâni.

Vectra 3D –  oferă protecție completă împotriva puricilor, căpușelor, țânțarilor, flebotomilor (muștele de nisip), păduchilor și muștelor de grajd. Conține o combinație de dinotefuran, permetrin și piriproxifen, având atât efect letal asupra paraziților, cât și acțiune repelentă (îi ține la distanță).

Duoflect– Conține fipronil (care elimină puricii și căpușele adulte) și piriproxifen (care previne dezvoltarea ouălor și larvelor), oferind protecție de până la 5 săptămâni împotriva puricilor și 6 săptămâni împotriva căpușelor.

Zgărzi antiparazitare

Cum funcționează? Eliberează treptat substanțele active care omoară și îndepărtează paraziții. Oferă protecție de până la 8 luni, în funcție de brand și model.

Avantaje:
✔️ Durată lungă de protecție (3-8 luni).
✔️ Convenabilă – nu trebuie reaplicată lunar.
✔️ Nu lasă urme uleioase pe blană, ca pipetele.

Dezavantaje:
🚫 Unele zgărzi au miros puternic și pot irita câinii sensibili.
🚫 Nu toate modelele sunt rezistente la apă.
🚫 Nu omoară paraziții la fel de rapid ca pipetele.
🚫 Poate fi periculoasă dacă este mușcată sau mestecată de câine.

🟢 Recomandată pentru: Câini care petrec mult timp în aer liber și au nevoie de protecție constantă.

Opțiuni pentru companionul tău:

Foresto –  este o zgardă antiparazitară premium, care oferă protecție de până la 8 luni împotriva puricilor, căpușelor și păduchilor. Conține imidacloprid și flumetrină, care elimină paraziții și previn reinfestarea. Substanțele active sunt eliberate treptat, asigurând protecție continuă.

Bolfo – Bolfo este o zgardă antiparazitară pentru câini și pisici, concepută pentru a oferi protecție împotriva puricilor și căpușelor. Conține propoxur, un ingredient activ care elimină paraziții prin contact. Protecția durează până la 16 săptămâni împotriva puricilor și până la 10 săptămâni împotriva căpușelor.

Sabunol plus –  este un produs antiparazitar eficient, conceput pentru a proteja câinii împotriva puricilor, căpușelor și țânțarilor. Conține permetrin, imidacloprid și geraniol, oferind o combinație de acțiune letală și repelentă. Protecția durează până la 5 luni, iar substanțele active sunt eliberate treptat pe pielea și blana câinelui.

Spray-uri antiparazitare

Cum funcționează? Se pulverizează direct pe blana câinelui și omoară paraziții prin contact. Eficiența variază de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de produs.

✅ Avantaje:
✔️ Acționează imediat – ideal pentru infestări acute.
✔️ Potrivit pentru câini care nu tolerează pipetele sau zgărzile.
✔️ Unele spray-uri pot fi folosite și pe culcușuri sau zonele în care doarme câinele.

❌ Dezavantaje:
🚫 Necesită aplicare frecventă, uneori la câteva zile.
🚫 Câinii pot fi deranjați de zgomotul spray-ului.
🚫 Nu toate produsele au protecție de lungă durată.

🟢 Recomandat pentru: Câini mici, pui sau pentru protecție suplimentară în zone cu risc ridicat.

Cum să aplici corect antiparazitarele externe împotriva puricilor și căpușelor

Aplicarea corectă a tratamentului antiparazitar este esențială pentru a asigura eficiența maximă a acestuia. Fie că folosești pipete, zgărzi sau spray-uri, trebuie să urmezi cu atenție instrucțiunile producătorului pentru a preveni orice problemă și a asigura protecția câinelui tău.

• Pipetele se aplică direct pe pielea câinelui, de obicei între omoplați sau pe spate, acolo unde câinele nu poate linge.
• Zgărzi antiparazitare se pun pe gâtul câinelui, ajustându-le pentru a fi confortabile, dar suficient de strânse pentru a nu aluneca. După aplicare, verifică periodic zgarda pentru a te asigura că nu s-a uzat sau slăbit.
• Spray-urile antiparazitare se pulverizează uniform pe întreaga blană a câinelui, având grijă să acoperi și zonele mai puțin accesibile, precum burta sau între labe. Evită contactul direct cu ochii și gura câinelui.

În cât timp de la aplicare se văd primele efecte

Primele efecte ale tratamentelor antiparazitare depind de tipul de produs folosit:

• Pipetele și spray-urile pot avea efect imediat sau în câteva ore, eliminând puricii și căpușele în termen de 24-48 de ore. Unele produse pot începe să repelte paraziții aproape instantaneu.
• Zgărzile antiparazitare oferă o protecție continuă și pot începe să aibă efect în câteva zile, cu eliminarea completă a puricilor și căpușelor în termen de 48-72 de ore.

Cât de des se aplică tratamentul antiparazitar extern pentru câini

Frecvența aplicării depinde de tipul de produs utilizat:

• Pipetele trebuie aplicate o dată pe lună pentru a asigura o protecție continuă.
• Zgărzi antiparazitare oferă protecție de lungă durată, până la 8 luni, iar în unele cazuri poate fi necesar să le schimbi o dată pe an sau mai rar, în funcție de tipul produsului.
• Spray-urile pot necesita aplicare mai frecventă, de obicei la fiecare 1-2 săptămâni, în funcție de activitatea câinelui și expunerea la paraziți.

Cum îți dai seama dacă tratamentul împotriva puricilor și căpușelor nu funcționează

Dacă observi oricare dintre următoarele semne, poate fi un indicator că tratamentul antiparazitar nu funcționează:

1. Prezența continuă a puricilor sau căpușelor: Dacă după aplicarea tratamentului câinele are încă purici sau căpușe vizibile, este posibil ca substanța activă să nu fi fost distribuită corect sau tratamentul să fie ineficient.
2. Iritații sau reacții adverse: Dacă câinele prezintă iritații, roșeață sau disconfort semnificativ la locul aplicării tratamentului, acest lucru poate indica faptul că produsul nu este compatibil cu pielea lui.
3. Comportament anormal: Câinele poate deveni neliniștit sau se poate scărpina excesiv dacă tratamentul nu funcționează corect.
4. Îmbolnăvirea câinelui: În cazul în care câinele dezvoltă simptome de boală (febră, letargie, umflături) după aplicarea tratamentului, ar putea fi un semn că efectul a fost nesatisfăcător și ar trebui consultat un veterinar.

Greșeli frecvente pe care le fac stăpânii atunci când aleg un antiparazitar canin extern

Alegerea unui antiparazitar extern pentru câini poate părea simplă, dar multe greșeli frecvente pot compromite eficiența tratamentului și pot pune în pericol sănătatea câinelui. Iată câteva dintre cele mai comune greșeli pe care le fac stăpânii atunci când aleg un antiparazitar extern:

1. Folosirea unui produs neadecvat pentru vârsta și greutatea câinelui

Fiecare produs antiparazitar este formulat pentru o anumită categorie de câini, în funcție de vârstă și greutate. Folosirea unui antiparazitar nepotrivit poate duce la efecte adverse sau la o protecție ineficientă.

2. Nerespectarea instrucțiunilor de aplicare

Aplicarea greșită a tratamentului antiparazitar poate reduce semnificativ eficiența acestuia. De exemplu, aplicarea unei pipete pe blană, în loc de piele, sau folosirea unei cantități incorecte de produs poate face ca antiparazitarul să nu aibă efectul dorit. De asemenea, utilizarea unui produs care nu este distribuit uniform poate lăsa câinele vulnerabil la infestări.

3. Folosirea unui antiparazitar pentru pisici pe câini

Este foarte important ca produsele antiparazitare să fie specifice pentru câini sau pisici. De exemplu, anumite ingrediente active din produsele antiparazitare pentru pisici sunt toxice pentru câini, cum ar fi permethrin. Folosirea unui produs pentru pisici pe câine poate provoca reacții adverse grave.

4. Aplicarea unui antiparazitar doar atunci când câinele are paraziți

Este recomandat să folosești antiparazitare externe ca parte dintr-un program de prevenire, nu doar atunci când câinele este infestat. Aplicarea unui tratament doar atunci când paraziții sunt deja vizibili poate duce la probleme mai grave, deoarece paraziții pot transmite boli periculoase.

5. Alegerea unui produs bazat doar pe preț

Deși prețul este un factor important, alegerea unui antiparazitar doar pe baza costului poate duce la achiziționarea unui produs de calitate inferioară, care poate să nu ofere protecția dorită. Unele produse mai ieftine pot fi mai puțin eficiente sau pot conține ingrediente active mai slabe.

6. Nerespectarea frecvenței de aplicare

Fiecare produs antiparazitar are o frecvență de aplicare recomandată. Aplicarea tratamentului mai des sau mai rar decât se recomandă poate duce la eficiență scăzută sau, în unele cazuri, la supradozaj, ceea ce poate provoca efecte adverse.

7. Ignorarea factorilor de mediu

Alegerea unui produs ar trebui să depindă și de mediul în care trăiește câinele. De exemplu, câinii care trăiesc în zone umede sau în păduri ar putea necesita produse mai puternice pentru a combate căpușele și puricii. În schimb, câinii care trăiesc în orașe sau în apartamente pot necesita un tratament preventiv mai ușor.

8. Combinarea mai multor produse antiparazitare fără recomandarea unui veterinar

Unii stăpâni aleg să folosească mai multe produse antiparazitare simultan, în speranța că vor spori protecția câinelui. Totuși, aceasta poate duce la supradozaj și poate provoca reacții adverse. Este important să consulți un medic veterinar înainte de a combina mai multe tratamente.

Pentru a asigura o protecție eficientă împotriva paraziților, este esențial să alegi un antiparazitar potrivit nevoilor câinelui tău și să urmezi cu atenție instrucțiunile de aplicare. Dacă ai nelămuriri sau întâmpini probleme, nu ezita să consulți un veterinar pentru sfaturi personalizate.

Epilepsia este una dintre cele mai frecvente afecțiuni neurologice la câini, caracterizată prin crize convulsive recurente care pot varia ca frecvență și intensitate. Deși poate fi o experiență înfricoșătoare pentru proprietarii de animale, există multiple opțiuni de tratament care pot ajuta la controlul acestei boli și la îmbunătățirea calității vieții patrupedului.

De la medicamente anticonvulsivante utilizate pe scară largă, la suplimente și terapii alternative, fiecare câine poate beneficia de o abordare personalizată în funcție de severitatea crizelor și de răspunsul la tratament. În acest articol, vom explora principalele metode de gestionare a epilepsiei la câini, oferind informații despre beneficiile și posibilele efecte secundare ale fiecărei opțiuni. Indiferent dacă animalul tău a fost recent diagnosticat sau deja urmează un tratament, acest ghid îți va oferi sfaturi utile pentru a-l ajuta să ducă o viață cât mai normală și confortabilă.

Cum se pune corect un diagnostic de epilepsie canină

Diagnosticarea epilepsiei la câini este un proces complex ce presupune o evaluare atentă a istoricului medical al animalului, identificarea tipului și frecvenței crizelor, precum și realizarea unor teste de laborator și imagistică. Epilepsia poate fi cauzată de o varietate de factori, iar un diagnostic corect este esențial pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat. Iată pașii principali pe care îi implică diagnosticul acestei afecțiuni.

Consultul la veterinar – cum decurge și la ce să te aștepți

Primul pas în diagnosticarea epilepsiei canine este consultul la medicul veterinar. Acesta va discuta cu tine despre simptomele observate, cum ar fi tipul de crize, frecvența acestora, durata și comportamentul pre-criză sau post-criză. Este important să oferi cât mai multe informații detaliate, inclusiv eventualele schimbări în dieta, rutina sau stilul de viață al câinelui.

Veterinarul va examina câinele și va încerca să determine dacă simptomele se potrivesc cu o criză epileptică sau cu alte afecțiuni neurologice. În unele cazuri, medicul poate observa semne care sugerează o problemă neurologică mai gravă, care poate necesita tratamente suplimentare.

Teste de sânge și analize suplimentare

După consultația inițială, veterinarul va recomanda, de obicei, o serie de analize de sânge pentru a exclude posibile cauze secundare ale crizelor, cum ar fi infecțiile, afecțiunile hepatice sau renale, intoxicațiile. Printre testele uzuale se numără:

• Hemoleucograma – pentru a evalua starea generală de sănătate a câinelui.
• Teste biochimice ale sângelui – pentru a verifica funcția hepatică, renală și alte disfuncții metabolice.
• Profilul tiroidian – deoarece dereglările hormonale pot duce la crize.

Imagistică cerebrală

Dacă analizele de sânge nu indică o cauză evidentă pentru crize, medicul poate sugera imagistică cerebrală pentru a examina structura și funcționarea creierului. Printre cele mai comune tehnici se numără:

• Tomografia computerizată (CT) – oferă imagini detaliate ale structurii creierului și poate detecta tumori, leziuni cerebrale sau malformații.
• Rezonanța magnetică (RMN) – folosită pentru a vizualiza cu mai multă precizie țesuturile cerebrale, detectând anomalii care pot fi asociate cu epilepsia idiopatică sau alte afecțiuni neurologice.

Aceste teste imagistice ajută la identificarea unor probleme structurale ale creierului care ar putea provoca crizele și permit medicului să determine tratamentele corespunzătoare. De asemenea, pot fi folosite pentru a exclude alte afecțiuni care pot imita epilepsia.

Prin urmare, diagnosticarea corectă a epilepsiei la câini este un proces care implică o combinație de evaluare clinică atentă, teste de laborator și imagistică, toate având scopul de a înțelege cauza crizelor și de a stabili cel mai eficient plan de tratament.

Principalele soluții de tratament în caz de epilepsie la câini

Gestionarea epilepsiei la câini necesită un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor fiecărui animal. Cele mai eficiente metode includ medicamente anticonvulsive, suplimente și diete speciale care pot ajuta la reducerea frecvenței și intensității crizelor. Iată principalele opțiuni recomandate.

Medicamente anticonvulsive

Medicamentele anticonvulsivante sunt baza tratamentului pentru epilepsia la câini și trebuie administrate sub supravegherea unui medic veterinar. Unele dintre cele mai utilizate opțiuni includ:

• Fenobarbital – unul dintre cele mai prescrise medicamente pentru epilepsie la câini. Este eficient, dar necesită monitorizarea funcției hepatice.
• Bromură de potasiu – utilizată în combinație cu fenobarbitalul sau ca alternativă. Poate avea un efect sedativ la început. Epilease – este un produs de uz veterinar, utilizat pentru gestionarea epilepsiei pe termen lung.
• Levetiracetam (Keppra) – un medicament mai nou, cu mai puține efecte secundare, recomandat în special pentru câinii care nu tolerează fenobarbitalul.
• Zonisamid – o altă opțiune eficientă, utilizată singură sau în combinație cu alte anticonvulsivante.
• Diazepam – folosit pentru crize acute, dar nu recomandat pentru tratamentul pe termen lung.

Administrarea și dozajul acestor medicamente trebuie stabilite exclusiv de către medicul veterinar, pe baza greutății, vârstei și stării de sănătate a câinelui.

Suplimente și diete speciale pentru câinii epileptici

Pe lângă tratamentul medicamentos, unele suplimente și diete speciale pot sprijini sănătatea neurologică a câinelui și pot ajuta la reducerea crizelor.

Suplimente recomandate:

• Ulei de CBD – are proprietăți neuroprotectoare și poate reduce frecvența crizelor. Produse recomandate:
  • CroniCare (ulei, comprimate) – Este un supliment natural, formulat pentru a sprijini sănătatea sistemului nervos și a reduce frecvența crizelor epileptice. Ulei de cânepă (CBD – cannabidiol) – are efecte neuroprotectoare, antiinflamatorii și calmante, contribuind la reducerea stresului și a crizelor epileptice iar, Acizi grași Omega-3 și Omega-6 , sprijină funcția cerebrală și reduc inflamația.
• Acizi grași Omega-3 – susțin sănătatea creierului și reduc inflamația. Organismul nu poate sintetiza acesti acizi, de aceea, trebuie sa fie furnizati prin hrana.
  • Uleiul de somon –  Sursă excelentă de acizi grași Omega-3 (EPA și DHA), care au un impact pozitiv asupra sănătății creierului și pot contribui la reducerea crizelor epileptice.
• Vitaminele B6, B12 și E – esențiale pentru funcția neurologică. Produse:
  • NeuroVet – Este un supliment alimentar destinat să sprijine sănătatea neurologică a câinilor și pisicilor, fiind utilizat în special pentru gestionarea afecțiunilor neurologice, inclusiv epilepsia.
  • Neuro Support – Reduce frecvența crizelor, îmbunătățește răspunsul la tratamentele pentru epilepsie si protejează celulele nervoase de efectele stresului oxidativ.
  • Vetilea Neuro-CDP gel – Stimulează procesele de memorie, percepție și învățare, contribuind la îmbunătățirea calității vieții animalelor afectate.
• Taurină și L-carnitină – aminoacizi care pot îmbunătăți funcția neuronală.

Diete speciale pentru câinii epileptici

• Dieta ketogenică – bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați, poate ajuta la reducerea crizelor – Purina Pro Plan NeuroCare NC.
• Hrană specializată pentru susținerea funcției cerebrale – Hill’s Prescription Diet b/d.

Tratamente alternative

Acupunctura veterinară

• Stimulează puncte energetice care pot ajuta la reglarea activității neuronale.
• Poate reduce inflamația și crește fluxul sanguin cerebral.

Terapia cu plante medicinale (fitoterapie)

• Passiflora și valeriana au efect calmant și pot reduce anxietatea.
• Ginkgo biloba îmbunătățește circulația cerebrală.
• Scutellaria lateriflora  – folosită tradițional pentru epilepsie.
  *Se administrează doar cu recomandarea veterinarului.

Terapia cu sunete și reducerea stresului

• Muzica clasică sau sunetele liniștitoare pot ajuta la relaxare.
• Evitarea stimulilor puternici (zgomote puternice, lumini intermitente) poate preveni crizele.

Diagnosticul de epilepsie poate fi copleșitor, dar nu trebuie să uiți că, alături de un medic veterinar dedicat și printr-o gestionare atentă a tratamentului, mulți câini pot duce o viață lungă și fericită. Fie că alegi medicația recomandată, suplimentele care pot sprijini sănătatea neurologică sau terapii alternative care îi îmbunătățesc confortul, cheia este să fii consecvent și să rămâi aproape de prietenul tău patruped.

Nu ești singur în această călătorie – există comunități de suport, grupuri de discuții și, cel mai important, iubirea și loialitatea câinelui tău, care îți va arăta în fiecare zi cât de prețios este timpul petrecut împreună. Cu răbdare și grijă, îi poți oferi o viață plină de momente frumoase și liniștite!

Ce este epilepsia la câini si ce cauze are?

Epilepsia este o afecțiune neurologică care cauzează convulsii recurente. Aceste convulsii sunt rezultatul unei activități electrice anormale în creier. La fel ca la oameni, poate apărea fără un motiv clar (epilepsie idiopatică) sau poate fi cauzată de alte probleme de sănătate (epilepsie secundară), cum ar fi tumori, leziuni cerebrale, infecții (encefalită, meningită etc.), boli metabolice (insuficienta hepatică, hipoglicemie etc.) sau toxine.

Principalii factori declanșatori ai crizelor epileptice la câini

Stresul și anxietatea

• Schimbări bruște în rutină (mutare, plecarea unui membru al familiei),
• Zgomote puternice (tunete, artificii, dispozitive ce emit sunete puternice).

Oboseala și lipsa somnului

• Activitate fizică excesivă fără perioade de odihnă,
• Somn întrerupt sau insuficient.

Lumini puternice sau intermitente

• Dispozitive sau ecrane care emit lumină puternică,
• Lumini intermitente – epilepsie fotosensibilă.

Schimbări bruște de temperatură

• Supraîncălzirea sau expunerea la frig extrem,
• Febra poate agrava predispoziția la crize.

Dieta și alimentația necorespunzătoare

• Lipsa unor nutrienți esențiali (ex: deficit de calciu sau magneziu),
• Consumul unor alimente toxice (ciocolată, ceapă, usturoi, struguri, xilitol),
• Hrană de proastă calitate, cu aditivi sau conservanți nocivi.

Medicamente sau substanțe toxice

• Pesticide, produse de curățenie, plante toxice pentru câini,
• Medicamente umane (ex: ibuprofen, paracetamol).

Boli sau probleme de sănătate

• Infecții ale creierului (encefalită, meningită),
• Tumori cerebrale sau leziuni ale sistemului nervos,
• Boli hepatice sau renale care afectează metabolismul toxinelor,
• Hipoglicemie (nivel scăzut de zahăr în sânge).

Cum recunoști o criză de epilepsie în cazul câinilor

Epilepsia la câini se manifestă prin episoade convulsive care pot fi înfricoșătoare pentru stăpâni. Crizele epileptice au trei etape distincte: faza premergătoare (aura epileptică), criza propriu-zisă și perioada de recuperare (faza post-ictală).

Semne și simptome în cele 3 etape ale crizelor epileptice

Aura epileptică – înainte de începerea crizei

Aceasta este faza care precede criza epileptică și poate dura de la câteva minute până la câteva ore.

Criza propriu-zisă

Criza epileptică poate varia ca durată și intensitate. Crizele durează, de obicei, între 30 de secunde și câteva minute. Dacă o criză depășește 5 minute, este considerată o urgență medicală și trebuie să contactezi imediat un medic veterinar.

Faza post-ictală – imediat după criza epileptică

Această fază poate dura de la câteva minute la câteva ore, în funcție de severitatea crizei.

Clasificarea tipurilor de epilepsie canină

Clasificarea în funcție de cauză

Epilepsia idiopatică (primară)

Este cea mai frecventă formă de epilepsie la câini și nu are o cauză identificabilă. Este considerată o afecțiune genetică, afectând în special anumite rase precum:

• Labrador Retriever
• Golden Retriever
• Border Collie
• Beagle
• Pastor German
• Boxer

Simptomele apar de obicei între 1 și 5 ani și, de regulă, câinii par sănătoși între episoadele de criză.

Epilepsia secundară (simptomatică sau reactivă)

Aceasta este cauzată de o afecțiune subiacentă care afectează creierul sau organismul în ansamblu. Printre cauze se numără:

• Boli neurologice (tumori cerebrale, encefalită, traumatisme craniene)
• Afecțiuni metabolice (insuficiență hepatică, hipoglicemie, dezechilibre electrolitice)
• Intoxicații (plumb, insecticide, ciuperci toxice)
• Infecții (meningită, toxoplasmoză, boala lui Carré – distemper)
• Malformații congenitale (hidrocefalie – rasele Chihuahua și Bulldogul Francez)

Epilepsia secundară necesită identificarea și tratarea cauzei care a declanșat crizele.

Clasificarea în funcție de tipul de criză

Crize focale (parțiale)

Apar atunci când doar o parte a creierului este afectată.
Simptomele variază în funcție de zona creierului afectată:

• Crize focale simple: câinele rămâne conștient, dar poate prezenta tremurături la nivelul unei părți a corpului (ex. un membru, fața), mișcări repetitive (mestecat în gol, lins excesiv, clipit rapid).
• Crize focale complexe: câinele poate avea un comportament anormal, cum ar fi alergatul în cerc, lătratul fără motiv, mușcatul aerului sau semne de confuzie.

Crize generalizate

• Implică ambele emisfere cerebrale și afectează întregul corp.

Crize tonico-clonice (grand mal) – cele mai frecvente

• Faza tonică – câinele își încordează toți mușchii, cade la pământ, poate scoate un sunet puternic și rămâne rigid pentru câteva secunde.
• Faza clonică – urmează contracții musculare ritmice (convulsii), mișcări de pedalare cu labele, tremurături intense, salivare excesivă, urinare și defecare involuntară.

Crize mioclonice

• Se caracterizează prin smucituri scurte și bruște ale unui grup de mușchi, fără pierderea conștienței.
  •  Câinele poate avea spasme involuntare, dar rămâne conștient și își revine rapid.
  • Aceste crize pot fi mai greu de observat, dar sunt frecvente în anumite afecțiuni genetice, cum ar fi epilepsia mioclonică la rase precum Beagle.

Crize atonice („drop attacks”)

• Câinele își pierde brusc tonusul muscular și cade la pământ, ca și cum ar leșina.
• Poate fi inconștient pentru câteva secunde, dar își revine relativ repede.
• Este periculos, mai ales dacă se întâmplă în timpul mersului sau în apropierea unor obiecte dure.

Crize de absență (petit mal)

• Mai rare la câini, dar posibile.
• Câinele pare „înghețat”, se oprește brusc din mișcare, privește în gol, fără convulsii vizibile.
• Durează câteva secunde și poate trece neobservată.

Crizele generalizate sunt mai periculoase decât cele focale și necesită intervenție rapidă, mai ales dacă durează peste 5 minute (status epilepticus), caz în care poate fi o urgență medicală.

Ce să faci dacă câinele tău are o criză de epilepsie

Sfaturi pentru siguranța ta și a câinelui

✅ Păstrează-ți calmul – chiar dacă este un moment stresant, câinele are nevoie de tine.

✅ Ține evidența timpului – o criză normală durează între 30 de secunde și 2 minute. Dacă depășește 5 minute, este o urgență medicală.
✅ Îndepărtează obiectele periculoase – dacă se află lângă mobilă, scări sau alte obstacole, încearcă să le îndepărtezi sau să pui perne/prosoape pentru a preveni rănirea.
✅ Nu îl reține cu forța – convulsiile sunt involuntare, iar încercarea de a-l ține imobilizat îi poate provoca răni.
✅ Stai lângă el și vorbește-i calm – tonul tău liniștit îl poate ajuta să se simtă mai în siguranță odată ce își revine.
✅ Asigură-te că are aer – dacă este într-un loc mic (ex. sub o masă), încearcă să-l muți cu grijă într-un spațiu deschis, fără să-i bruschezi corpul.
✅ Oferă-i liniște după criză – câinii pot fi dezorientați sau speriați după o criză. Lasă-l să se odihnească într-un loc sigur.

Ce lucruri să eviți la primele semne de criză epileptică

❌ Nu încerca să-i deschizi gura – câinele NU își va înghiți limba! Există riscul să te muște involuntar.
❌ Nu îi pune apă sau mâncare în gură – ar putea aspira lichidele și să se sufoce.
❌ Nu țipa și nu agita câinele – zgomotele puternice sau mișcările bruște pot prelungi criza.
❌ Nu îl ridica sau transporta în timpul crizei – dacă trebuie mutat, așteaptă să se termine episodul și apoi folosește o pătură sau un prosop pentru a-l ridica ușor.

Situații de urgență în epilepsie canină. Când să te prezinți la medicul veterinar?

1. Status epilepticus (crize prelungite sau multiple fără recuperare)

• Se definește printr-o criză care durează mai mult de 5 minute fără oprire.
• Poate duce la afectarea gravă a creierului, probleme respiratorii, creșterea temperaturii corporale și chiar deces.
• Dacă o criză durează mai mult de 2-3 minute, este recomandat să mergi urgent la veterinar, deoarece există risc de complicații .

2. Crize epileptice recurente

• Când câinele are mai multe crize într-un interval de 24 de ore, fără a se recupera complet între ele.
• Poate indica o afecțiune neurologică severă sau o criză care scapă de sub control.

3. Lipsa recuperării după o criză

• După o criză epileptică, câinele ar trebui să-și revină treptat (în câteva minute până la o oră).
• Dacă rămâne dezorientat, nu poate merge, are probleme de respirație sau tremură necontrolat după o criză, este un semn grav.

4. Prima criză epileptică

• Dacă este prima dată când câinele are o criză, trebuie să mergi la veterinar pentru a identifica cauza și a exclude boli grave (ex. tumori, intoxicații, boli metabolice).

5. Dificultăți de respirație sau colaps

Dacă în timpul crizei câinele nu mai respiră sau pielea și gingiile devin albăstrii (cianoză), are nevoie de intervenție urgentă pentru a preveni asfixierea.

Epilepsia la câini poate fi o afecțiune dificilă, dar cu un diagnostic corect și tratamentul adecvat, majoritatea câinilor pot duce o viață fericită și activă. Deși crizele pot fi înfricoșătoare, gestionarea lor devine mai ușoară odată ce înveți să le recunoști și să reacționezi corect. Cu sprijinul medicului veterinar și o monitorizare atentă, poți oferi companionului tău o viață normală, plină de iubire și siguranță. Identificarea timpurie și tratamentul corespunzător fac diferența, iar cu răbdare și grijă, câinele tău poate trăi mulți ani fericiți alături de tine! 🐶❤️