Ai observat că pisica ta a început să strănute mai des sau chiar tușește? Poate ți s-a părut ciudat, poate ai crezut că a stat în curent sau s-a jucat cu ceva prăfuit. Dar când aceste simptome persistă, apar întrebările: e o alergie, o răceală sau o problemă mai serioasă? În articolul de azi îți explicăm cum faci diferența și ce ai de făcut când te confrunți cu o astfel de situație.
De ce tușește sau strănută pisica ta?
Diferența dintre strănutul ocazional și o afecțiune medicală
Un strănut izolat nu este, de obicei, un semn de boală. Pisicile pot strănuta atunci când inhalează praf, păr, polen sau mirosuri puternice. Aceste reacții sunt normale și trec de la sine, fără alte simptome asociate.
În schimb, atunci când strănutul:
- se repetă frecvent într-o zi sau mai multe zile la rând,
- este însoțit de secreții nazale sau oculare (clare sau colorate),
- apare împreună cu tuse, respirație greoaie sau respirație zgomotoasă,
- se asociază cu letargie, scăderea apetitului sau alte modificări comportamentale
În aceste cazuri este foarte posibil să fie vorba despre o afecțiune respiratorie (de natură infecțioasă, alergică sau inflamatorie) care necesită evaluare veterinară.
Observarea atentă a contextului în care apare strănutul (după curățenie, primăvara, în prezența altor animale etc.) te poate ajuta să identifici mai ușor cauza.
Cauzele cele mai frecvente ale strănutului și tusei la pisici includ:
- Infecțiile virale, cum ar fi herpesvirusul felin sau calicivirusul – sunt frecvente mai ales la pisicile din adăposturi sau în colectivități.
- Alergiile respiratorii, declanșate de factori precum praful, polenul, detergenții sau parfumurile din casă.
- Infecțiile bacteriene, care pot apărea secundar unei viroze sau pe cont propriu.
- Astm bronșic felin, o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii, adesea subdiagnosticată.
- Inhalarea unor corpi străini, cum ar fi fire de iarbă sau particule de praf.
- Expunerea la fumul de țigară, care poate irita căile respiratorii ale pisicii și agrava alte afecțiuni existente.
Cum diferențiezi alergiile de o răceală la pisici
Aparent seamănă, dar sunt câteva diferențe-cheie care te pot ajuta să înțelegi ce se întâmplă cu pisica ta:
Când e cazul să mergi la veterinar?
Nu aștepta prea mult dacă observi următoarele:
- Strănut sau tuse persistentă de peste 2-3 zile,
- Secreții nazale sau oculare,
- Lipsă de energie, apetit scăzut,
- Respirație rapidă sau dificilă,
- Semne de disconfort sau durere.
Un control veterinar e cea mai sigură cale de a afla ce are pisica ta și de a începe un tratament eficient.
Opțiuni de tratament pentru alergii și răceală la pisici
Tratamentul potrivit depinde de cauza exactă a simptomelor. Alergiile și răcelile la pisici pot avea manifestări similare, dar necesită abordări diferite.
Tratamentul alergiilor la pisici
Alergiile la pisici sunt de regulă afecțiuni cronice, care pot fi gestionate, dar nu întotdeauna vindecate complet. Planul de tratament poate include:
- Evitarea alergenilor cunoscuți, dacă aceștia pot fi identificați (ex: schimbarea nisipului, evitarea parfumurilor sau detergenților iritanți).
- Administrarea de antihistaminice prescrise de medicul veterinar.
- Terapie cu corticosteroizi, în cazurile moderate sau severe.
- Imunoterapia (în cazuri diagnosticate clar cu alergie de mediu).
- Diete hipoalergenice (pentru suspiciuni de alergie alimentară).
Curățarea frecventă a mediului – inclusiv purificatoare de aer și aspiratoare cu filtru HEPA.
Tratamentul răcelilor sezoniere
Răcelile la pisici sunt, în majoritatea cazurilor, infecții virale (precum herpesvirus sau calicivirus). Tratamentul este de susținere și urmărește întărirea sistemului imunitar:
- Asigurarea unei hidratări și nutriții adecvate – este esențial ca pisica să continue să mănânce și să bea apă. O fântană automată o poate atrage sa consume suficiente lichide.
- Suplimente cu L-lizină, utile mai ales în infecțiile cu herpesvirus felin.
- Menținerea unei temperaturi confortabile în locuință.
- Nebulizări sau umidificator, în cazul congestiei nazale.
- Curățarea blândă a ochilor și nasului, dacă există secreții.
Simptomele se pot ameliora în 7–10 zile. Dacă nu se observă îmbunătățiri, e posibil să fie nevoie de tratament suplimentar.
Antibiotice și medicamente pe bază de prescripție – când sunt necesare
- Antibioticele nu sunt recomandate pentru răcelile virale, decât dacă apare o suprainfecție bacteriană (indicat de secreții purulente, febră persistentă, stare generală alterată).
- Medicația antiinflamatorie, bronhodilatatoare sau imunomodulatoare poate fi indicată în cazul astmului felin sau al unor forme severe de alergie.
- Orice tratament medicamentos se administrează numai la recomandarea medicului veterinar, după un consult clinic și eventuale analize.
Important: Nu administra pisicii medicamente destinate oamenilor – pot fi toxice și chiar fatale. Automedicația este periculoasă.
Fie că e vorba de o simplă reacție la praf sau de o afecțiune respiratorie mai serioasă, este important să observi cu atenție comportamentul pisicii tale și să nu ignori semnele persistente. Un diagnostic corect, pus la timp, face diferența între o problemă trecătoare și o afecțiune care se poate agrava. Iar cu îngrijirea potrivită, pisica ta va respira ușurată – la propriu.
