Pisici

Pisicile sunt recunoscute pentru igiena lor impecabilă, dar uneori, chiar și ele au nevoie de un mic ajutor. Fie că e vorba de o pisică aventuroasă care a făcut baie în noroi, fie că suferă de afecțiuni dermatologice sau doar vrei să-i îngrijești corespunzător blana, șamponul potrivit face diferența. Dar alegerea corectă nu e chiar atât de simplă, mai ales când vorbim despre șampon pentru pisici cu blană lungă sau șampon pentru pisici cu blană scurtă.

Este indicat să faci baie unei pisici?

Ce spun medicii veterinari

Majoritatea pisicilor nu au nevoie de băi frecvente, însă în anumite situații, baia devine necesară. Medicii veterinari recomandă spălarea doar atunci când:

• pisica are blana murdară sau lipicioasă și nu se poate curăța singură,
• suferă de dermatite, alergii sau infestații cu paraziți externi,
• este o rasă predispusă la sebum în exces (ex: Persană),
• a fost implicată într-un accident (a intrat in contact cu uleiuri, substanțe toxice).

Când este recomandată baia

Baia este recomandată:

• după o perioadă de boală (când igiena nu a fost optimă),
• la începutul toamnei și primăverii (în timpul năpârlirii),
• dacă pisica are blană lungă și predispusă la încâlcire,
• în cazuri speciale, la recomandarea veterinarului.

Diferențele dintre blana lungă și cea scurtă la pisici

Nevoile pisicilor cu blană lungă

Pisicile cu blană lungă, cum ar fi Persanele, Maine Coon sau Ragdoll, au nevoie de îngrijire regulată. Blana lor se poate încâlci ușor, adună murdărie mai rapid și poate deveni grasă la rădăcină. Aceste pisici beneficiază de periaj zilnic și de șampoane care ajută la:

• descurcarea nodurilor,
• hidratarea firelor de păr,
• prevenirea formării ghemotoacelor de păr (tricobezoare).

Nevoile pisicilor cu blană scurtă

Pisicile cu blană scurtă, precum British Shorthair sau Europeană, sunt mai ușor de îngrijit. Totuși, nu trebuie neglijate! Blana lor poate acumula praf, sebum sau alergeni, mai ales dacă sunt pisici de interior. Șampoanele pentru ele ar trebui să fie:

• ușor de clătit,
• delicate cu pielea,
• fără parfumuri puternice sau ingrediente iritante.

Ce tip de șampon se potrivește fiecărei categorii

Șampon pentru pisici cu blană lungă

Pentru aceste feline, ideal este un șampon:

• cu agenți de hidratare (ex: ulei de cocos, aloe vera),
• care reduce electrizarea și facilitează pieptănarea,
• fără sulfați sau parabeni.

Un șampon pentru pisici cu blană lungă ar trebui să aibă o formulă emolientă, care să pătrundă ușor printre firele dese și să reducă riscul de încâlcire. Optează pentru produse special concepute pentru blană lungă și, eventual, completează cu un balsam leave-in pentru pisici.

Șamponul Champ Richer este un produs profesional special creat pentru pisicile cu blană lungă. Hidratează pielea și catifelează blana, care va deveni foarte ușor de pieptănat. Extractul de ”catnip” are efect calmant, reduce stresul care apare în mod obișnuit la pisicile care urmează a fi îmbăiate.

Șamponul VetExpert, cu o formulă blândă pe bază de ingrediente naturale (proteine de mătase, extract de ovăz, ulei de migdale), este special creat pentru a facilita pieptănarea și a reda strălucirea blănii lungi, hidratând profund fără a usca pielea.

Șampon pentru pisici cu blană scurtă

Pentru pisicile cu blană scurtă, șamponul trebuie să curețe eficient fără a afecta stratul protector al pielii. Caută un șampon pentru pisici cu blană scurtă cu:

• efect calmant (de exemplu, ovăz coloidal sau mușețel),
• acțiune blândă, cu pH echilibrat,
• formulă fără spumă abundentă – pentru o clătire mai ușoară.

Sampon Pro Vital cu Mușețel este ideal pentru igienizarea blănii, oferind o formulă cu 0,5 % extract de mușețel care calmează și revitalizează pielea iritată, aduce strălucire și curăță eficient murdăria fără a usca pielea. Formula sa blândă elimină sebumul lăsând blana curată.

Samponul Antinapârlire Shed‑Ex Synergy Labs pentru pisici, este conceput special pentru a reduce căderea excesivă a blănii. Formula sa echilibrată, cu proteine din ovăz și grâu, acizi grași omega‑3 și omega‑6, vitamine A, D și E, acid lactic exfoliant și pantenol întărește firul de păr, hidratează pielea și facilitează eliminarea blănii moarte. Recomandat pentru utilizare frecventă, acest șampon profesional cu pH neutru curăță eficient, lăsând blana catifelată și strălucitoare.

Ingrediente recomandate vs. ingrediente de evitat în șamponul pentru pisici

Ingrediente recomandate:

• Aloe vera – are efect calmant și hidratant,
• Ulei de cocos sau argan – oferă strălucire și hidratare,
• Ovăz coloidal – are efect antiinflamator,
• Panthenol (provitamina B5) – întărește firul de păr,
• Extracte naturale (mușețel, rozmarin) – sunt blânde și sigure.

Ingrediente de evitat:

• Parfumuri sintetice puternice
• Coloranți artificiali
• Alcool
• Sulfați (SLS, SLES) – pot irita pielea sensibilă
• Uleiuri esențiale concentrate – unele pot fi toxice pentru pisici (tea tree).

Alegerea unui șampon potrivit pentru tipul de blană al pisicii tale nu este doar o chestiune estetică, ci și una de sănătate. Blana lungă are nevoi complet diferite față de cea scurtă, iar un produs inadecvat poate face mai mult rău decât bine!

Alergiile alimentare nu afectează doar oamenii, ci și animalele noastre de companie. Tot mai mulți stăpâni de pisici se confruntă cu simptome atipice: mâncărimi persistente, probleme digestive sau blăniță lipsită de strălucire. În astfel de cazuri, se recomandă adesea o dietă hipoalergenică, special concepută pentru a reduce riscul reacțiilor alergice. În acest articol vom explora când este indicată hrana hipoalergenică pentru pisici, care sunt principalele beneficii ale acesteia și ce tipuri de produse sunt cel mai frecvent recomandate.

Ce este hrana hipoalergenică pentru pisici

Hrana și gustările hipoalergenice pentru pisici sunt concepute pentru a preveni reacțiile alergice, prin excluderea alergenilor comuni. Aceste produse folosesc ingrediente de calitate, oferind o alternativă sigură și bine tolerată pentru pisicile cu sensibilități alimentare.

Cum funcționează acest tip de hrană: ingredientele eliminate sau înlocuite

Hrana hipoalergenică funcționează prin simplificarea/ eliminarea ingredientelor sau înlocuirea cu un tip de proteină “special”.

• Hipoalergenic poate însemna că hrana pentru pisici este formulată cu surse proteice rareori folosite în hrana pentru feline (ex. rață, iepure, căprioară, insecte etc.)
• De asemenea, hipoalergenic poate însemna că hrana conține o singură sursă de proteină animală –  monoproteică, ceea ce reduce semnificativ riscul unei reacții alergice.
• Hrana hipoalergenică pentru pisici poate fi formulată cu proteine hidrolizate – proteinele sunt fragmentate pentru a nu declanșa reacții imune.

Semne că pisica ta ar putea avea o alergie alimentară

Pisicile ce dezvoltă alegii alimentare deseori se confruntă cu probleme dermatologice si/sau gastrointestinale.

Probleme dermatologice

Pisicile care suferă de alergii alimentare prezintă adesea mâncărimi persistente însoțite de inflamații ale pielii. Zonele cel mai frecvent afectate sunt fața, urechile, burtica, zona inghinală, axilele, picioarele și lăbuțele. Din cauza disconfortului, multe pisici se scarpină sau se ling excesiv, ceea ce poate duce la răni, iritații și chiar pierderea părului. În timp, pot apărea infecții recurente ale pielii și urechilor, care uneori sunt singurele semne vizibile ale unei alergii alimentare.

Simptome digestive

Vărsăturile, diareea sau frecarea zonei anale de podea (așa-numitul „scooting”), sunt câteva dintre simptomele ce pot aparea în cazul unei astfel de afecțiuni. În cazuri mai grave, alergiile pot contribui la apariția unei condiții medicale numite boală inflamatorie intestinală, care afectează serios sănătatea sistemului digestiv. Astfel de manifestări nu trebuie ignorate, mai ales dacă apar frecvent sau însoțesc alte semne de disconfort.

Când este recomandată hrana hipoalergenică

Hrana hipoalergenică nu este o alegere de rutină, ci este recomandată în cazuri bine justificate, atunci când pisica prezintă simptome sugestive pentru o alergie alimentară sau intoleranță.

Diagnosticul diferențial al alergiilor

Pentru a stabili dacă o pisică suferă de o alergie alimentară, medicul veterinar va exclude mai întâi alte cauze posibile, precum:

• paraziții (purici)
• infecțiile cutanate (bacterii, fungi)
• alergiile de mediu (la praf, polen etc.)

De multe ori, diagnosticul cert al unei alergii alimentare se pune printr-o dietă de eliminare. Aceasta presupune o perioadă de 6-8 săptămâni în care pisica primește doar hrană hipoalergenică sub supraveghere veterinară. Dacă simptomele se ameliorează, se introduce în dietă o proteină și se urmărește evoluția – fie organismul raspunde pozitiv și vechile simptome se remit, fie reapar.

Hrana ca parte a tratamentului veterinar

În cazul confirmării unei alergii alimentare, hrana hipoalergenică devine un element esențial al tratamentului pe termen lung. Aceasta nu doar că ajută la reducerea sau eliminarea simptomelor, dar și previne reapariția lor. Este important ca această dietă să fie urmată strict, fără gustări, recompense sau alte alimente care nu sunt aprobate de medicul veterinar. Alegerea produsului potrivit (cu proteină nouă sau hidrolizată) se face în funcție de istoricul alimentar al pisicii și de răspunsul la dietă.

Beneficiile hranei hipoalergenice pentru pisici

Hrana hipoalergenică aduce numeroase beneficii pentru pisicile care suferă de alergii sau intoleranțe alimentare. Cel mai important efect este reducerea simptomelor neplăcute, cum ar fi mâncărimea, leziunile pielii, căderea excesivă a părului, vărsăturile sau diareea.

Această dietă contribuie și la îmbunătățirea sănătății generale a pielii și blănii, oferind nutrienți esențiali în forme ușor digerabile. Prin eliminarea alergenilor comuni, sistemul imunitar al pisicii nu mai este suprasolicitat, ceea ce înseamnă mai puține episoade de inflamație și infecții cutanate sau auriculare.

Un alt avantaj este creșterea calității vieții pisicii: disconfortul scade, comportamentul de toaletare excesivă se reduce, iar pisica devine mai activă și mai relaxată. În plus, o dietă bine aleasă poate preveni recurențele, fiind o soluție eficientă și pe termen lung, sub îndrumarea medicului veterinar.

Ce tipuri de hrană hipoalergenică pentru pisici poți cumpăra

Pe piață există mai multe tipuri de hrană hipoalergenică pentru pisici, iar alegerea celei potrivite depinde de recomandarea medicului veterinar și de nevoile specifice ale pisicii tale. Iată principalele variante disponibile:

1. Hrană cu proteine hidrolizate

Acest tip de hrană conține proteine descompuse în fragmente foarte mici, care nu mai sunt recunoscute de sistemul imunitar ca fiind alergene. Este frecvent folosită în dietele de eliminare și în cazurile severe de alergii.

Iată câteva exemple:

Royal Canin Hypoallergenic – hrană concepută pentru reducerea intoleranţelor la ingrediente şi nutrienţi. Surse de proteine hidrolizate (soia 23,5%, ficat de pui 2%) şi surse de carbohidraţi selectati (orez 42,1%).

Purina Pro Plan Veterinary Diets HA – este o dietă veterinară completă, hipoalergenică, pentru diagnosticarea alergiilor alimentare si gestionarea nutrițională atât la pisicile adulte, cât și la pui. Conține proteine unice hidrolizate (pui), de dimensiuni extrem de reduse, pentru a reduce riscul apariției unei reacții alergice.

Hill’s Prescription Diet Z/D – Conține proteine animale intens hidrolizate, ulei de pește (sursa de acizi grași esențiali) și fibre prebiotice.

Hrană cu proteină nouă (novel protein) – monoproteic

Folosește surse de proteină mai puțin întâlnite în alimentația felină, precum iepure, rață, cerb, somon sau insecte. Este o opțiune bună pentru pisicile care nu au fost expuse anterior acestor proteine.

Vet Expert Dermatosis Duck and Rice – Conține o singură sursă de proteine, care este rața – Rață 43% (rață uscată 28%, grăsime de rață 10%, rață proaspăt preparată 5%).

Brit Grain Free Veterinary Diets Cat Hypoallergenic Salmon and Pea – Conține ca unică proteină, proteina hidrolizata de somon (20 %) și somon deshidratat (30 %).

Trovet Cat conserva Hypoallergenic Iepure – Hrană dietetică hipoalergenică bazată pe o sursă de proteine animale (iepure) și o sursă de carbohidrați (orez).

Alergiile alimentare la pisici pot fi o provocare reală atât pentru animal, cât și pentru stăpân. Mâncărimea constantă, problemele digestive sau infecțiile recurente pot afecta serios calitatea vieții unei pisici. Din fericire, hrana hipoalergenică reprezintă o soluție eficientă și blândă, adaptată nevoilor pisicilor sensibile.

Fie că vorbim despre rețete cu proteină nouă, formule monoproteice sau proteine hidrolizate, alegerea celei mai potrivite variante trebuie făcută întotdeauna în colaborare cu medicul veterinar. Acesta va recomanda produsul potrivit în funcție de istoricul pisicii și va ghida întregul proces de diagnostic și tratament.

Respectarea dietei este esențială – chiar și o gustare aparent inofensivă poate anula efectele pozitive ale hranei speciale. Cu răbdare, consecvență și îngrijire atentă, pisica ta poate reveni la o stare de bine, fără mâncărimi, disconfort sau probleme digestive.

Anemia la pisici nu este o boală propriu-zisă, ci mai degrabă un semnal de alarmă că în organism există o problemă. Ea se caracterizează printr-un număr scăzut de globule roșii sănătoase, ceea ce poate duce la simptome precum oboseală accentuată, slăbiciune sau gingii palide. De cele mai multe ori, anemia este doar vârful aisbergului, fiind cauzată de o afecțiune subiacentă care trebuie descoperită și tratată corespunzător. Poate avea numeroase cauze, manifestări diverse și este adesea asociată cu o varietate de boli, de la infecții până la afecțiuni cronice sau autoimune.

Anemia la pisici este o afecțiune care nu trebuie neglijată, iar alimentația joacă un rol crucial în susținerea organismului și în procesul de refacere. Dacă te întrebi ce mănâncă o pisică anemică, acest ghid îți oferă toate informațiile esențiale pentru a construi o dietă potrivită și eficientă.

De ce este importantă alimentația pentru o pisică anemică

Alimentația joacă un rol esențial în susținerea recuperării unei pisici anemice, deoarece furnizează nutrienții de care organismul are nevoie pentru a produce globule roșii sănătoase și pentru a combate efectele anemiei. O dietă adecvată nu doar că ajută la refacerea nivelului de energie și la întărirea sistemului imunitar, dar poate și sprijini tratamentul medical, contribuind activ la vindecare.

Cum influențează dieta regenerarea globulelor roșii

Globulele roșii transportă oxigenul către țesuturi, iar în cazul anemiei, acest proces este afectat. O dietă bogată în nutrienții potriviți poate stimula măduva osoasă să producă mai multe globule roșii, contribuind la refacerea organismului. Alimentele hrănitoare, ușor de digerat și adaptate nevoilor pisicii bolnave pot accelera vindecarea.

Ce nutrienți sunt esențiali pentru combaterea anemiei

Anemia poate fi cauzată de deficiențe nutriționale, pierderi de sânge sau boli cronice. Nutrienții esențiali pentru combaterea acesteia includ:

• Fierul, vital pentru formarea hemoglobinei,
• Vitamina B12 (cobalamina) și B9 (acid folic), care ajută la sinteza ADN-ului,
• Proteinele, indispensabile pentru formarea celulelor sangvine și pentru susținerea sistemului imunitar.

Alimente recomandate pentru pisicile anemice

Surse naturale de fier și cum le poți include în dietă

Fierul de origine animală este cel mai ușor de absorbit. Cele mai bune surse includ:

• Ficatul de pui, vită sau curcan – oferă cantități mari de fier și vitamina A,
• Carnea roșie slabă – bogată în fier și proteine,
• Ouăle (fierte) – o sursă moderată de fier și proteine.

Aceste alimente pot fi servite fierte, fără condimente, în cantități moderate, pentru a evita suprasolicitarea ficatului.

Proteine de calitate: carne, organe și alte opțiuni sigure

Proteinele de origine animală sunt cele mai eficiente pentru pisici, fiind carnivore stricte. Se recomandă:

• Carne slabă de pui, curcan, iepure,
• Inimă, rinichi, splină – organe bogate în fier,
• Pește gras (somon, sardine) – o sursă bună de omega-3 (trebuie oferit cu prudență și doar ocazional).

Vitamine esențiale pentru pisica anemică (B12, B9, C)

• Vitamina B12 se găsește în ficat, pește și carne de vită,
• Acidul folic (B9) este prezent în organe, dar poate necesita suplimentare,
• Vitamina C nu este esențială pentru pisici, dar în cazuri speciale poate fi administrată la recomandarea medicului veterinar pentru a spori absorbția fierului.

Suplimente recomandate și cum să le administrezi corect

Suplimentele trebuie administrate doar la recomandarea veterinarului. Cele mai utilizate includ:

• Fier sub formă de gluconat sau sulfat feros,
• Complexe de vitamine B,
• Suplimente cu spirulină sau hemoglobină animală.

Administrarea corectă presupune:

• Respectarea dozelor recomandate,
• Evitarea amestecului cu alimente bogate în calciu – lactate (care inhibă absorbția fierului),
• Monitorizarea reacțiilor adverse (greață, constipație).

🚫Alimente interzise sau nerecomandate pentru pisicile anemice:

• Lapte și produse lactate – reduc absorbția fierului,
• Ficat în exces – poate duce la hipervitaminoză A,
• Alimente procesate pentru oameni – bogate în sare și condimente.

✅ Dietă echilibrată pentru pisicile anemice – exemplu de meniu zilnic

Hrana uscată vs. hrana umedă: ce este mai bine să alegi

• Hrana umedă este de preferat, deoarece:
  • Are un conținut mai mare de apă (evită deshidratarea),
  • Este mai ușor de mestecat și digerat,
  • Are de obicei o palatabilitate mai bună.
• Hrana uscată poate fi utilizată ca adaos, dacă este de calitate superioară și formulată pentru pisici cu nevoi speciale.

Rețete și combinații benefice pentru refacerea organismului

Exemplu de meniu zilnic pentru o pisică anemică (4 kg):

• Mic dejun: pate umed cu ficat de pui și ou fiert (1/2 ou)
• Prânz: carne fiartă de curcan + o linguriță de piure de dovleac
• Cină: carne de vită slabă + supliment cu fier (dacă este prescris de medicul veterinar)
• Gustare: bucățele de inimă fiartă sau hrană umedă cu taurina adăugată

Când trebuie să mergi la veterinar

Anemia poate fi simptomul unei boli mai grave, cum ar fi:

• Infecții parazitare (hemobartoneloză, babesioză)
• Boli renale
• Afecțiuni autoimune sau cronice
• Sângerări interne

Un diagnostic precis, urmat de tratament adecvat și o dietă corectă, poate face diferența între agravarea stării pisicii și recuperarea completă.

Ca medic veterinar, am întâlnit de-a lungul timpului numeroase cazuri de pisici aduse în cabinetul veterinar deoarece erau mai letargice, prezentau un apetit selectiv, dormeau mai mult ca de obicei, dar care, în realitate ascundeau o problemă serioasă: hemobartoneloza. Este o boală mai puțin cunoscută de mulți proprietari, dar care poate afecta grav sănătatea pisicii dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. În acest articol îți voi explica ce presupune această afecțiune, cum se manifestă și ce opțiuni de tratament există, astfel încât să poți recunoaște din timp semnele de alarmă și să acționezi prompt pentru binele companionului tău.

Ce este hemobartoneloza la pisici

Cauze și agenți patogeni

Hemobartoneloza, cunoscută și sub denumirea de micoplasmoză hemotropică, este o boală infecțioasă a sângelui cauzată de bacterii care atacă globulele roșii. La pisici, principalul agent implicat este Mycoplasma haemofelis (Haemobartonella felis), o bacterie ce se fixează pe suprafața acestor celule roșii, distrugându-le treptat și provocând anemia. Această afecțiune poate varia ca severitate, de la forme subclinice (fără simptome vizibile) până la cazuri grave care pun viața în pericol.

Pisicile afectate pot părea inițial doar apatice sau mai retrase, dar în lipsa unui diagnostic și tratament corect, hemobartoneloza poate evolua rapid.

Este important de menționat că hemobartoneloza apare frecvent la pisicile imunocompromise – fie din cauza unor infecții concomitente (cum ar fi FIV sau FeLV), fie în perioade de stres, gestatie sau boli cronice.

Cum se transmite hemobartoneloza între pisici

Așa cum am mai precizat într-un articol anterior dedicat felinelor și importanța tratamentului de prevenție împortiva paraziților externi, transmiterea se face în principal prin intermediul ectoparaziților, în special puricii și, mai rar, căpușele. Acestea pot transporta bacteria de la o pisică infectată la una sănătoasă în timpul hrănirii.

O altă cale posibilă de transmitere este prin mușcături, în special în cazul pisicilor care trăiesc în medii cu acces liber afară.

Lista simptomelor hemobartonelozei la pisici

Hemobartoneloza este o boală care, în stadiile inițiale, poate trece ușor neobservată, mai ales la pisicile care au un sistem imunitar puternic. Totuși, pe măsură ce infecția avansează și numărul de globule roșii scade, semnele clinice devin tot mai evidente. Recunoașterea din timp a simptomelor este esențială pentru un diagnostic corect și un tratament eficient.

Primele semne ale infecției

În faza incipientă, semnele pot fi subtile și ușor de confundat cu alte probleme de sănătate:

• Letargie – pisica pare mai puțin activă sau doarme mai mult decât de obicei,
• Scăderea apetitului – refuzul hranei sau interes scăzut față de mâncare,
• Slăbire progresivă – pierderea în greutate fără o cauză evidentă,
• Mucoase palide – gingiile, conjunctiva și buzele pot părea mai deschise la culoare, semn al instalării anemiei,
• Febră ușoară – în special în perioada de multiplicare activă a bacteriei în sânge.

Simptome avansate și complicații posibile

Dacă infecția progresează și nu este tratată, pot apărea manifestări mult mai severe:

• Anemie severă – manifestată prin slăbiciune generalizată, dificultăți de respirație și intoleranță la efort,
• Icter – colorarea galbenă a mucoaselor sau pielii, semn al distrugerii masive a globulelor roșii,
• Splenomegalie – mărirea splinei, detectabilă prin palpare sau ecografie,
• Creșterea frecvenței respiratorii – semn al scăderii oxigenării sângelui,
• Colaps – în cazurile foarte grave, când anemia devine incompatibilă cu viața.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea hemobartonelozei nu se face doar pe baza simptomelor. Pentru a confirma prezența infecției, este esențial un set de investigații specifice, care să evidențieze atât impactul asupra organismului, cât și prezența directă a bacteriei.

Examen clinic general

Se va evalua:

• Starea generală a pisicii (apetit hidric și alimentar, nivelul de energie, posibile modificări în greutate)
• Culoarea mucoaselor (pentru semne de anemie – mucoase albe sau icter – mucoase galbene)
• Palparea abdomenului (pentru identificarea creșterii în volum a splinei)

Analize de sânge

1. Hemoleucograma completă:
Aceasta este esențială pentru evaluarea gradului de anemie. Se pot observa:

• Scăderea numărului de eritrocite (RBC) și a hematocritului (HCT),
• Regenerare eritrocitară (prezența reticulocitelor, dacă măduva reacționează).

2. Frotiu de sânge colorat:
Este o metodă prin care bacteriile pot fi vizualizate (cu ajutorul microscopului) atașate de suprafața globulelor roșii.

3. Teste PCR:
Aceasta este metoda cea mai precisă pentru diagnostic. PCR-ul poate detecta infecția chiar și în stadiile latente sau când frotiul este negativ.

Teste complementare

• Teste pentru FeLV și FIV – deoarece coinfecțiile sunt frecvente și influențează evoluția bolii.
• Profil biochimic – pentru evaluarea funcției hepatice și renale, mai ales dacă se suspectează complicații.
• Examinare ecografică abdominală – pentru a evalua splina și ficatul în cazurile mai avansate.

Tratamentul hemobartonelozei la pisici

Odată diagnosticată, hemobartoneloza necesită tratament prompt și adaptat fiecărui caz în parte, în funcție de severitatea simptomelor și de starea generală a pisicii. Scopul tratamentului este dublu: eliminarea bacteriei (antibioterapie) și stabilizarea pisicii.

Antibiotice utilizate în tratamentul infecției

Tratamentul de bază al hemobartonelozei se face cu antibiotice din clasa tetraciclinelor.

Este esențial ca tratamentul cu antibiotice să fie administrat exact cum a fost prescris de medic, fără întreruperi, chiar dacă pisica pare să-și revină rapid.

Suplimente și îngrijire de susținere pentru recuperare

Pisicile diagnosticate cu hemobartoneloză au nevoie de susținere generală, mai ales în caz de anemie sau stare generală alterată:

• Suplimente cu fier – utile pentru susținerea refacerii masei eritrocitare,
• Complex de vitamine B – ajută la stimularea producției de globule roșii,
• Aminoacizi esențiali și hepatoprotectoare – pentru pisicile cu afectare hepatică sau pierdere de masă musculară,
• Hidratare corespunzătoare – fie oral, fie prin perfuzii, dacă pisica este deshidratată,
• Transfuzii de sânge – pot fi necesare în cazurile de anemie severă, pentru stabilizarea rapidă a pacientului.

Cât durează tratamentul și ce trebuie să monitorizezi

Durata tratamentului variază, dar în general 3–4 săptămâni, uneori mai mult.

Este important ca proprietarii să urmărească:

• Apariția sau dispariția simptomelor (letargie, icter, pierderea apetitului),
• Modificări ale culorii mucoaselor (semn al evoluției anemiei),
• Aportul de apă și hrană – orice refuz alimentar trebuie raportat medicului,
• Eventuale reacții adverse la antibiotice.

Cum să previi hemobartoneloza la pisici

Prevenirea hemobartonelozei este mult mai ușoară decât tratarea complicațiilor pe care le poate provoca această boală. Chiar dacă nu există un vaccin împotriva Mycoplasma haemofelis, există măsuri clare și eficiente pe care le poți lua pentru a reduce riscul de infecție.

Majoritatea cazurilor de hemobartoneloză sunt transmise prin înțepătura puricilor infectați. De aceea, controlul extern al paraziților este esențial:

• Aplică lunar produse antiparazitare recomandate de medicul veterinar (spot-on, tablete, zgărzi de calitate).
• Tratează și mediul (covorașe, pătuțuri, canapele), mai ales dacă ai mai multe animale.
• Nu neglija tratamentele nici în sezonul rece – puricii pot supraviețui în interiorul locuinței pe tot parcursul anului.

Limitează contactul cu pisici necunoscute

Pisicile care trăiesc în libertate sau în grupuri sunt mai expuse riscului de infecție, mai ales dacă se luptă între ele. Pentru a reduce riscul:

• Evită să lași pisica să iasă nesupravegheată afară.
• Dacă adopți o pisică nouă, ține-o în carantină și testeaz-o înainte de a o introduce în grup.
• Dacă ai o pisică donatoare de sânge, testeaz-o regulat pentru a preveni transmiterea bolii în caz de transfuzie.

Menține un sistem imunitar puternic

Pisicile sănătoase, cu o imunitate robustă, pot combate mai ușor infecțiile sau pot rămâne asimptomatice. Pentru a le susține imunitatea:

• Oferă o hrană completă, echilibrată și adaptată vârstei.
• Redu pe cât posibil stresul: schimbări bruște, zgomote puternice, conflicte între pisici. Felliway este un produs ce ajută pisicile să treacă cu ușurință peste perioadele de stres.
• Programează controale veterinare regulate, inclusiv analize de rutină, mai ales dacă pisica are acces afară.

Dermatita alergică la pisici este o afecțiune frecvent întâlnită, care poate provoca disconfort major animalului de companie și îngrijorare proprietarului. Mâncărimile intense, roșeața pielii sau căderea blănii sunt semnale clare că organismul pisicii reacționează la un alergen, fie că este vorba de mușcătura unui purice, un ingredient alimentar sau factori de mediu precum praful ori polenul. Identificarea corectă a cauzei și intervenția rapidă sunt esențiale pentru a reduce suferința animalului și a preveni agravarea simptomelor. În acest articol vei afla care sunt principalele cauze ale dermatitei alergice la pisici, cum se manifestă această afecțiune și ce soluții eficiente există pentru calmarea pielii și îmbunătățirea stării de sănătate.

Cum se manifestă dermatita alergică la pisici

Semnele dermatitei alergice la pisici pot varia de la ușoare la severe, în funcție de sensibilitatea individuală a animalului și de tipul de alergen implicat. Cele mai frecvente simptome includ:

• Scărpinat excesiv – Pisica se scarpină constant, mai ales în zona gâtului, capului sau spatelui.
• Leziuni pe piele – Apar iritații, roșeață, cruste sau răni deschise cauzate de zgârietură.
• Căderea blănii – Zonele afectate pot prezenta subțierea sau pierderea completă a părului.
• Lins compulsiv – Pisica își linge insistent anumite părți ale corpului, mai ales lăbuțele și abdomenul.
• Piele uscată sau cu mătreață – Semn al inflamației cronice a pielii.
• Infecții secundare – Dacă pielea rămâne iritată, pot apărea infecții bacteriene sau fungice.

Tipuri de dermatită alergică la feline

Dermatita alergică la pisici poate avea mai multe forme, în funcție de tipul de alergen care declanșează reacția. Identificarea corectă a tipului de dermatită este esențială pentru stabilirea unui tratament eficient și personalizat. Iată cele mai întâlnite tipuri de dermatită alergică la pisici:

• Dermatita alergică la purici (DAP) – Este cea mai frecventă formă și apare ca reacție la saliva puricilor.
• Alergiile alimentare – Unele pisici dezvoltă alergii la ingrediente comune din hrană.
• Dermatita atopică– Este o reacție alergică la factori din mediu, precum polen, mucegai, acarieni sau praf.
• Dermatita de contact – Este cauzată de substanțe iritante cu care pisica intră în contact (detergenți, produse de curățenie, textile, plante toxice etc.).

Cauzele și simptomele dermatitei alergice la pisici

Dermatita alergică la pisici poate avea multiple cauze, iar identificarea corectă a acestora este esențială pentru stabilirea unui plan de tratament eficient. Alergiile pot apărea la orice vârstă și pot fi declanșate de factori externi sau interni, cum ar fi paraziți, alimente, alergeni de mediu sau substanțe iritante. Mai jos sunt prezentate cele mai frecvente cauze care duc la apariția dermatitei alergice la feline și simptomele acestora.

Alergia la purici, cea mai frecventă cauză

Alergia la purici (DAP – dermatita alergică la purici) este cea mai răspândită cauză a dermatitei alergice la pisici. Această reacție apare în urma contactului cu saliva puricilor în timpul mușcăturii. Chiar și o infestare ușoară sau o singură înțepătură poate provoca o reacție severă, în special la pisicile sensibile. Simptomele includ scărpinat intens, roșeață și căderea părului în special în zona spatelui și a cozii.

Alergiile alimentare și impactul asupra pielii pisicii

Alergiile alimentare sunt o altă cauză importantă a dermatitei la pisici și apar atunci când sistemul imunitar reacționează la unul sau mai multe ingrediente din hrană. Cele mai frecvente alergene alimentare sunt proteinele din pui, vită, lactate sau pește. Semnele clinice includ mâncărimi persistente, în special în jurul feței, urechilor, lăbuțelor și zonei perianale, dar pot apărea și tulburări digestive.

Dermatita atopică – alergeni din mediu și sensibilitatea pisicii

Dermatita atopică este o reacție alergică declanșată de factori de mediu precum polenul, acarienii din praf, mucegaiurile sau părul altor animale. Afectează în special pisicile cu predispoziție genetică și are adesea caracter sezonier. Manifestările includ prurit, lins excesiv, roșeață și infecții secundare, iar zonele cele mai afectate sunt fața, urechile și lăbuțele.

Reacții alergice la produse de îngrijire sau substanțe chimice

Unele pisici pot dezvolta reacții alergice de contact la anumite produse de îngrijire, cum ar fi șampoane, soluții de curățare pentru blană sau chiar detergenți folosiți la spălarea păturilor. De asemenea, substanțele chimice din mediul înconjurător precum produsele de curățenie, parfumurile sau soluțiile de dezinfectare pot provoca iritații și inflamații ale pielii. Simptomele apar, de regulă, localizat, în zonele de contact direct.

Cum se pune diagnosticul corect

Diagnosticul dermatitei alergice la pisici necesită o evaluare atentă, întrucât simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni dermatologice, cum ar fi infecțiile fungice, parazitozele cutanate sau problemele hormonale. Medicul veterinar va analiza istoricul complet al pisicii, mediul în care trăiește, alimentația și tratamentele aplicate recent. În unele cazuri sunt necesare teste suplimentare cum ar fi examinarea microscopică a unui raclat dermic, culturi bacteriene sau fungice, teste de sânge ori diete de excludere pentru a ajunge la un diagnostic clar și precis.

Când trebuie să mergi la veterinar

Este recomandat să consulți un medic veterinar atunci când observi oricare dintre următoarele semne:

• Pisica se scarpină sau se linge excesiv
• Apar zone fără blană, răni, cruste sau roșeață pe piele
• Există secreții, inflamații sau mirosuri neplăcute la nivelul pielii
• Simptomele persistă mai mult de câteva zile sau se agravează
• Tratamentele uzuale (deparazitări, șampoane) nu dau rezultate

Tratamente eficiente pentru dermatita alergică la pisici

Tratamentul dermatitei alergice la pisici variază în funcție de cauza identificată și de severitatea simptomelor. Este esențial ca schema terapeutică să fie stabilită de un medic veterinar, însă gestionarea pe termen lung implică și alegeri corecte în ceea ce privește alimentația, igiena și protecția împotriva factorilor declanșatori. Mai jos sunt prezentate cele mai eficiente metode de tratament, în funcție de cauză.

Tratamentul împotriva puricilor

În cazul dermatitei alergice cauzate de purici (DAP), controlul strict al paraziților externi este prioritar. Se recomandă utilizarea lunară a produselor antiparazitare, cum ar fi pipetele spot-on, comprimatele masticabile sau zgărzile repelente, atât pentru pisică, cât și pentru animalele de companie cu care conviețuiește. De asemenea, dezinsecția mediului (covor, pături, mobilier) este esențială pentru prevenirea reinfestării. Produsele cu fipronil, selamectină sau fluralaner sunt frecvent recomandate de medicii veterinari.

Dieta hipoalergenică și suplimente pentru sănătatea pielii

În cazul suspiciunii de alergii alimentare, se recomandă inițierea unei diete de excludere, bazată pe hrană hipoalergenică, cu proteine hidrolizate sau surse proteice noi (ex. rață, iepure, somon). Acest tip de alimentație reduce reacțiile imune și sprijină regenerarea pielii. Suplimentele cu acizi grași esențiali omega-3 și omega-6 (de ex. ulei de somon) contribuie la menținerea integrității barierei cutanate și reduc inflamația. Acestea pot fi adăugate în alimentație sub formă de capsule, uleiuri sau integratori special formulați.

Medicamente antihistaminice și antiinflamatoare recomandate de veterinar

Pentru controlul simptomelor acute – precum pruritul sever sau inflamația extinsă – medicul veterinar poate prescrie antihistaminice, corticosteroizi sau, în unele cazuri, imunomodulatoare. Aceste medicamente ajută la întreruperea ciclului mâncărime–leziune și reduc disconfortul pisicii. Administrarea se face doar la indicația specialistului, în dozele și pe durata recomandată, pentru a evita efectele adverse.

Remedii naturale și produse speciale pentru îngrijirea pielii

Pe lângă tratamentul de bază, produsele dermatocosmetice destinate pisicilor pot aduce beneficii importante. Șampoanele hipoalergenice, spray-urile calmante sau loțiunile pot reduce iritațiile și hidrata pielea uscată. Există și soluții naturale sub formă de geluri sau pudre cicatrizante, utile în leziunile superficiale. Alegerea produselor potrivite trebuie făcută cu grijă, evitând ingredientele iritante sau parfumurile artificiale.

Dermatita alergică la pisici este o afecțiune frecventă, dar cu o gestionare corectă și tratamente adecvate, simptomele pot fi ținute sub control, iar calitatea vieții pisicii poate fi semnificativ îmbunătățită. Identificarea cauzei, consultul veterinar și folosirea produselor potrivite sunt pași esențiali în procesul de recuperare!

Ai observat că pisica ta a început să strănute mai des sau chiar tușește? Poate ți s-a părut ciudat, poate ai crezut că a stat în curent sau s-a jucat cu ceva prăfuit. Dar când aceste simptome persistă, apar întrebările: e o alergie, o răceală sau o problemă mai serioasă? În articolul de azi îți explicăm cum faci diferența și ce ai de făcut când te confrunți cu o astfel de situație.

De ce tușește sau strănută pisica ta?

Diferența dintre strănutul ocazional și o afecțiune medicală

Un strănut izolat nu este, de obicei, un semn de boală. Pisicile pot strănuta atunci când inhalează praf, păr, polen sau mirosuri puternice. Aceste reacții sunt normale și trec de la sine, fără alte simptome asociate.

În schimb, atunci când strănutul:

• se repetă frecvent într-o zi sau mai multe zile la rând,
• este însoțit de secreții nazale sau oculare (clare sau colorate),
• apare împreună cu tuse, respirație greoaie sau respirație zgomotoasă,
• se asociază cu letargie, scăderea apetitului sau alte modificări comportamentale

În aceste cazuri este foarte posibil să fie vorba despre o afecțiune respiratorie (de natură infecțioasă, alergică sau inflamatorie) care necesită evaluare veterinară.

Observarea atentă a contextului în care apare strănutul (după curățenie, primăvara, în prezența altor animale etc.) te poate ajuta să identifici mai ușor cauza.

Cauzele cele mai frecvente ale strănutului și tusei la pisici includ:

• Infecțiile virale, cum ar fi herpesvirusul felin sau calicivirusul – sunt frecvente mai ales la pisicile din adăposturi sau în colectivități.
• Alergiile respiratorii, declanșate de factori precum praful, polenul, detergenții sau parfumurile din casă.
• Infecțiile bacteriene, care pot apărea secundar unei viroze sau pe cont propriu.
• Astm bronșic felin, o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii, adesea subdiagnosticată.
• Inhalarea unor corpi străini, cum ar fi fire de iarbă sau particule de praf.
• Expunerea la fumul de țigară, care poate irita căile respiratorii ale pisicii și agrava alte afecțiuni existente.

Cum diferențiezi alergiile de o răceală la pisici

Aparent seamănă, dar sunt câteva diferențe-cheie care te pot ajuta să înțelegi ce se întâmplă cu pisica ta:

Când e cazul să mergi la veterinar?

Nu aștepta prea mult dacă observi următoarele:

• Strănut sau tuse persistentă de peste 2-3 zile,
• Secreții nazale sau oculare,
• Lipsă de energie, apetit scăzut,
• Respirație rapidă sau dificilă,
• Semne de disconfort sau durere.

Un control veterinar e cea mai sigură cale de a afla ce are pisica ta și de a începe un tratament eficient.

Opțiuni de tratament pentru alergii și răceală la pisici

Tratamentul potrivit depinde de cauza exactă a simptomelor. Alergiile și răcelile la pisici pot avea manifestări similare, dar necesită abordări diferite.

Tratamentul alergiilor la pisici

Alergiile la pisici sunt de regulă afecțiuni cronice, care pot fi gestionate, dar nu întotdeauna vindecate complet. Planul de tratament poate include:

• Evitarea alergenilor cunoscuți, dacă aceștia pot fi identificați (ex: schimbarea nisipului, evitarea parfumurilor sau detergenților iritanți).
• Administrarea de antihistaminice prescrise de medicul veterinar.
• Terapie cu corticosteroizi, în cazurile moderate sau severe.
• Imunoterapia (în cazuri diagnosticate clar cu alergie de mediu).
• Diete hipoalergenice (pentru suspiciuni de alergie alimentară).

Curățarea frecventă a mediului – inclusiv purificatoare de aer și aspiratoare cu filtru HEPA.

Tratamentul răcelilor sezoniere

Răcelile la pisici sunt, în majoritatea cazurilor, infecții virale (precum herpesvirus sau calicivirus). Tratamentul este de susținere și urmărește întărirea sistemului imunitar:

• Asigurarea unei hidratări și nutriții adecvate – este esențial ca pisica să continue să mănânce și să bea apă. O fântană automată o poate atrage sa consume suficiente lichide.
• Suplimente cu L-lizină, utile mai ales în infecțiile cu herpesvirus felin.
• Menținerea unei temperaturi confortabile în locuință.
• Nebulizări sau umidificator, în cazul congestiei nazale.
• Curățarea blândă a ochilor și nasului, dacă există secreții.

Simptomele se pot ameliora în 7–10 zile. Dacă nu se observă îmbunătățiri, e posibil să fie nevoie de tratament suplimentar.

Antibiotice și medicamente pe bază de prescripție – când sunt necesare

• Antibioticele nu sunt recomandate pentru răcelile virale, decât dacă apare o suprainfecție bacteriană (indicat de secreții purulente, febră persistentă, stare generală alterată).
• Medicația antiinflamatorie, bronhodilatatoare sau imunomodulatoare poate fi indicată în cazul astmului felin sau al unor forme severe de alergie.
• Orice tratament medicamentos se administrează numai la recomandarea medicului veterinar, după un consult clinic și eventuale analize.

Important: Nu administra pisicii medicamente destinate oamenilor – pot fi toxice și chiar fatale. Automedicația este periculoasă.

Fie că e vorba de o simplă reacție la praf sau de o afecțiune respiratorie mai serioasă, este important să observi cu atenție comportamentul pisicii tale și să nu ignori semnele persistente. Un diagnostic corect, pus la timp, face diferența între o problemă trecătoare și o afecțiune care se poate agrava. Iar cu îngrijirea potrivită, pisica ta va respira ușurată – la propriu.

Căpușele sunt paraziți externi care pot afecta pisicile, mai ales dacă acestea petrec timp în aer liber. Aceste insecte se hrănesc cu sângele gazdei și pot transmite diverse boli periculoase. Este esențial să cunoști riscurile asociate căpușelor și metodele eficiente de protecție pentru a-ți menține pisica în siguranță.

Ce boli pot transmite căpușele și ce alte riscuri sunt asociate cu mușcătura de căpușă la pisici

Căpușele nu sunt doar o sursă de disconfort pentru pisici, ci și vectori ai unor boli grave. Deși pisicile sunt mai rezistente decât câinii la anumite infecții transmise de căpușe, ele nu sunt complet imune.

Boli transmise de căpușe la pisici

Hemobartoneloza felină (Micoplasmoza hemotropică felină)

• Cauzată de bacterii din genul Mycoplasma (Mycoplasma haemofelis).
• Afectează globulele roșii, provocând anemie severă.
• Simptome: slăbiciune, apetit scăzut, mucoase palide, febră.

 Babesioza felină

• Rar întâlnită la pisici, dar poate fi severă.
• Cauzată de paraziți ai sângelui (Babesia spp.) care distrug globulele roșii.
• Simptome: letargie, febră, icter, pierdere în greutate.

Boala Lyme (Borelioza)

• Foarte rară la pisici, dar posibilă.
• Cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi.
• Simptome: febră, letargie, articulații inflamate, pierdere în greutate.

 Ehrlichioza

• Infecție bacteriană cauzată de Ehrlichia spp.
• Poate afecta globulele albe, provocând probleme imunitare și anemie.
• Simptome: letargie, febră, pierdere în greutate, sângerări anormale.

Alte riscuri asociate cu mușcătura de căpușă

 Anemia

• Infestările severe cu căpușe pot duce la pierderi semnificative de sânge, mai ales la pisicile mici sau bolnave.

 Iritații și infecții cutanate

• Locul mușcăturii poate deveni inflamat, provocând prurit intens sau chiar infecții bacteriene secundare.

 Reacții alergice

• Unele pisici pot avea reacții alergice la saliva căpușei, manifestate prin umflături, mâncărimi severe sau chiar șoc anafilactic (foarte rar).

 Intoxicație cu neurotoxine

• Unele specii de căpușe pot elibera toxine care afectează sistemul nervos, provocând slăbiciune musculară sau paralizie temporară.

De ce este important să aplici tratamente antiparazitare chiar dacă pisica nu iese afară?

Mulți proprietari de pisici cred că dacă animalul lor nu iese afară, nu este expus riscurilor cauzate de purici și căpușe. Totuși, realitatea este că paraziții pot ajunge în casă prin diverse metode și pot afecta chiar și pisicile care nu au acces la exterior. Iată principalele motive pentru care este esențial să aplici tratamente antiparazitare chiar și pentru pisicile de interior:

1. Paraziții pot fi aduși în casă de oameni

Căpușele și puricii se pot prinde de hainele sau pantofii tăi atunci când ieși afară. De asemenea, dacă ai și un câine care iese la plimbare, acesta poate aduce paraziți în locuință. Odată ajunși în casă, puricii și căpușele pot infesta pisica.

2. Alte animale pot fi purtătoare de paraziți

Dacă ai alte animale de companie care petrec timp afară (cum ar fi un câine), acestea pot aduce purici sau căpușe în locuință. Chiar și o vizită la veterinar sau interacțiunea cu un alt animal infestat poate fi o sursă de contaminare.

3. Puricii pot supraviețui în mediu și se pot răspândi rapid

Puricii pot depune ouă în covoare, canapele, pături sau podele și pot supraviețui în stare latentă luni de zile. Dacă o pisică neprotejată devine gazda lor, infestarea poate deveni rapid o problemă dificil de gestionat.

4. Căpușele pot intra în casă prin ferestre sau uși

Chiar dacă pisica nu iese afară, căpușele pot ajunge în locuință prin ferestre, balcoane sau prin alte mijloace.

5. Evitarea disconfortului pentru pisică și întreaga locuință

Infestarea cu purici poate provoca mâncărimi intense, alergii și chiar stres pentru pisică. De asemenea, puricii se pot răspândi în întreaga locuință, afectând oamenii și alte animale.

Ce să alegi: tratamente antiparazitare externe sau interne pentru pisica ta?

Atunci când vine vorba de protecția pisicii împotriva căpușelor și puricilor, există două tipuri principale de tratamente antiparazitare: tratamente externe (aplicate pe piele sau blană) și tratamente interne (administrate oral). Alegerea depinde de stilul de viață al pisicii, gradul de expunere la paraziți și preferințele tale.

1. Tratamente antiparazitare externe

Acestea se aplică direct pe pielea sau blana pisicii și acționează prin contact, eliminând și prevenind infestările cu purici, căpușe și alte parazite externe.

 Avantaje:

✅ Sunt ușor de aplicat.
✅ Oferă protecție de lungă durată (până la 8 luni în cazul zgărzilor, 4-6 săptămâni pentru pipete).
✅ Nu necesită ca paraziții să muște pisica pentru a fi eliminați.
✅ Disponibile sub mai multe forme (pipete, zgărzi, spray-uri, șampoane).

 Dezavantaje:

❌ Unele pisici pot avea reacții alergice la substanțele din tratamentele externe.
❌ Pot necesita reaplicare frecventă, în funcție de produs.
❌ Zgărzile antiparazitare pot fi periculoase pentru pisicile care se agață în obiecte.

2. Tratamente antiparazitare interne

Acestea sunt administrate pe cale orală (comprimate) și acționează prin circulația sanguină, eliminând paraziții care mușcă pisica.

 Avantaje:

✅ Unele produse oferă protecție atât împotriva paraziților externi (purici, căpușe), cât și a celor interni (viermi intestinali).
✅ Sunt utile pentru pisicile care nu tolerează pipetele sau zgărzile.
✅ Eficiente chiar dacă pisica are blana lungă.
✅ Nu există riscul ca tratamentul să fie îndepărtat prin spălare sau frecare.

Dezavantaje:

❌ Paraziții trebuie să muște pisica pentru ca tratamentul să funcționeze.
❌ Unele pisici refuză să înghită tablete.
❌ Pot apărea reacții adverse digestive (greață, vărsături).
❌ Necesită administrare regulată (unele produse lunar, altele la câteva luni).

Topul antiparazitarelor externe pentru pisici recomandat de specialiștii PetMart

Piepete spot-on (aplicate direct pe piele):

1. Frontline spot-on/ Frontline combo – Frontline Combo este mai eficient pentru prevenirea infestărilor severe, în timp ce Spot-On este o opțiune mai simplă pentru controlul paraziților adulți.
2. Fypryst Cat spot-on/ Fypryst combo – este un tratament antiparazitar extern pentru pisici, utilizat împotriva puricilor, căpușelor și păduchilor.
3. Effipro duo cat – este un tratament antiparazitar extern pentru pisici, conceput pentru a elimina și preveni infestările cu purici și căpușe.
4. DUOFLECT cat – oferă protecție de 8 săptămâni împotriva puricilor și 5 săptămâni împotriva căpușelor.
5. Fiprex – Conține fipronil, un ingredient activ care elimină paraziții prin contact, fără ca aceștia să muște pisica.

Zgarzi antiparazitare:

1. Foresto –  este o zgardă antiparazitară de lungă durată pentru pisici, concepută pentru a proteja împotriva puricilor și căpușelor.
2. Sabunol cat – Conține: permetrină – Elimină și respinge paraziții externi, imidacloprid – Acționează împotriva puricilor adulți și larvelor, geraniol – Ingredient natural cu efect repelent.
3. Bolfo – Oferă protecție de până la 4 luni împotriva puricilor și 10 săptămâni împotriva căpușelor.

Cum se aplică corect soluția antiparazitară – sfaturi pentru aplicare rapidă și sigură

✅ Aplică soluția regulat conform indicațiilor.
✅ Nu folosi tratamente destinate câinilor, deoarece unele substanțe pot fi toxice pentru pisici.
✅ Dacă observi reacții adverse (iritare, letargie, salivare excesivă), contactează imediat medicul veterinar.

Recomandări pentru protejarea pisicii împotriva căpușelor pe tot parcursul anului

Chiar dacă căpușele sunt mai active în lunile mai calde, este important să îți protejezi pisica de ele pe tot parcursul anului. Iată câteva măsuri eficiente pentru a asigura protecția continuă a pisicii tale:

1. Aplică tratamente antiparazitare regulate

✔ Pipete spot-on – Aplică soluții antiparazitare spot-on conform recomandărilor producătorului, de obicei o dată pe lună. Aceste tratamente sunt eficiente și pentru prevenirea căpușelor.

✔ Zgărzi antiparazitare – Zgărzile precum Foresto, Sabunol sau Bolfo pot oferi protecție continuă timp de până la 8 luni. Sunt foarte eficiente, rezistente la apă și ușor de utilizat.

2. Inspectează pisica după fiecare ieșire în aer liber

✔ Dacă pisica iese afară, este important să o inspectezi atent după fiecare expunere la mediu. Verifică zona gâtului, urechilor, sub coadă și între lăbuțe, deoarece căpușele se pot ascunde ușor în aceste zone.
✔ Îndepărtează cu grijă orice căpușă observată folosind pensete speciale pentru îndepărtarea acestora. Nu trage de căpușă, pentru a evita rămânerea capului acesteia în piele.

3. Menține curățenia în casă și în grădină

✔ Căpușele trăiesc adesea în iarbă sau în zone umede din curte. Mătură și taie iarba regulat și îndepărtează vegetația care poate adăposti paraziți.

4. Evită locurile cu risc ridicat

✔ Parcurile, pădurile sau zonele cu iarbă înaltă sunt locuri cu risc crescut pentru infecția cu căpușe. În cazul în care pisica ta iese afară, încearcă să o ții departe de astfel de zone, mai ales în perioadele în care căpușele sunt cele mai active (primăvara și toamna).
✔ Dacă locuiești într-o zonă cu risc ridicat de infestare, ia în considerare să îți limitezi pisica la zone de joacă mai sigure, acoperite sau pavate.

5. Consultă veterinarul pentru un plan de prevenție personalizat

✔ Medicul veterinar poate recomanda cele mai bune produse și strategii de protecție în funcție de stilul de viață al pisicii tale (interior/exterior), vârsta și starea de sănătate. De asemenea, poate face recomandări suplimentare, cum ar fi analize periodice pentru a verifica dacă pisica a fost infectată cu boli transmise de căpușe.

6. Monitorizează semnele de infestare cu căpușe

✔ Fii atent la orice semne care ar putea indica o infecție cu căpușe, cum ar fi iritarea pielii, căderea părului, scărpinatul excesiv sau anemie (în cazuri severe). Dacă observi orice simptome neobișnuite, consultă veterinarul pentru diagnostic și tratament.

Protejarea pisicilor împotriva căpușelor și puricilor este esențială pentru sănătatea și bunăstarea lor. Aceste parazite nu doar provoacă disconfort, ci pot transmite boli periculoase. Indiferent dacă pisica ta stă exclusiv în interior sau are acces afară, este important să aplici tratamente antiparazitare regulate și să verifici frecvent blana pentru eventualele infestări.

O pisică fericită și sănătoasă este o pisică protejată! 🐾💕

Astenia de primăvară este o stare de oboseală, slăbiciune și lipsă de energie pe care multe persoane o resimt la începutul primăverii. Ei bine, și pisicile se pot confrunta cu astenia de primăvară, iar organismul lor reacționează asemănător la aceste schimbări sezoniere, cum ar fi:

• Creșterea temperaturilor și trecerea de la sezonul rece la cel cald.
• Trecerea la o zi mai lungă, cu mai multe ore de lumină.
• Deficitul de vitamine și minerale acumulat peste iarnă, în special lipsa de vitamina D, fier și magneziu.

Ce categorie de pisici sunt mai predispuse la astenia de primăvară

1. Felinele senior (>7 ani) – metabolismul lent le face sa resimtă mai acut schimbările sezoniere.
2. Puii de pisică – sistemul lor imunitar este în dezvoltare, astfel, adaptarea la noile condiții climatice se face mai greu.
3. Pisicile cu afecțiuni cronice (cardiace, articulare, renale, respiratorii).
4. Pisicile de apartament – pot fi afectate de schimbarea ciclurilor de lumină.
5. Pisicile cu blană lungă – necesită energie suplimentară pentru a susține procesul de năpârlire.

Simptomele asteniei de primăvară la pisici

Letargie și somn excesiv:

• Pisica ta poate dormi mai mult decât de obicei și să pară lipsită de interes pentru activitățile zilnice. Este normal ca pisicile să doarmă mult, dar dacă observi o creștere semnificativă, poate fi un semn de astenie.

Scăderea apetitului:

• Schimbările sezoniere pot afecta pofta de mâncare. Dacă pisica mănâncă mai puțin sau pare indiferentă la hrană, ar putea fi o manifestare a oboselii sezoniere. Totuși, dacă refuză mâncarea mai multe zile, este bine să consulți un veterinar.

Apatie și lipsa dorinței de joacă:

• Dacă pisica ta era jucăușă și dintr-o dată nu mai are chef să alerge după jucării sau să exploreze, ar putea fi vorba de astenie. Această lipsă de interes poate veni dintr-o scădere generală a energiei.

Năpârlire excesivă:

• Primăvara, pisicile își schimbă blana de iarnă cu una mai subțire. Acest proces poate consuma multă energie și poate duce la o stare de oboseală. În plus, înghițirea părului în exces poate provoca probleme digestive, cum ar fi vărsături sau constipație.

Iritabilitate sau anxietate:

• Unele pisici pot deveni mai nervoase sau mai sensibile în această perioadă. Dacă observi că este mai agitată, miaună mai mult sau evită contactul, ar putea fi afectată de schimbările sezoniere.

Scăderea imunității:

• La fel ca la oameni, schimbarea anotimpului poate duce la o slăbire temporară a sistemului imunitar al pisicii, făcând-o mai vulnerabilă la mici infecții sau afecțiuni.

Remedii pentru astenia de primăvară

Astenia de primăvară la pisici poate fi gestionată eficient printr-o serie de măsuri ce vizează alimentația, activitatea fizică, hidratarea și controlul paraziților.

Dieta corectă

O alimentație echilibrată este esențială pentru sănătatea pisicii tale. În perioada de tranziție către primăvară, este recomandat să oferi hrană de înaltă calitate, bogată în proteine și vitamine. Vezi aici gama noastră de hrană pentru pisicuța ta!

Suplimentele cu vitamine și minerale pot fi, de asemenea, benefice pentru a combate oboseala și letargia asociate asteniei de primăvară.

Stimularea activității fizice

Menținerea unei rutine de exerciții fizice ajută la îmbunătățirea tonusului muscular și a stării generale de bine a pisicii. Jocurile interactive, precum undițele cu pene sau mingiuțele, pot stimula instinctul de vânătoare și pot încuraja mișcarea. De asemenea, amenajarea unui spațiu de joacă cu diverse structuri de cățărat poate fi benefică.

Asigurarea hidratării corecte

Hidratarea adecvată este crucială pentru sănătatea pisicii. Asigură-te că are acces constant la apă proaspătă și curată. Unele pisici sunt atrase de fântânile de apă pentru animale, care pot încuraja consumul de lichide.

Controlul paraziților

Odată cu venirea primăverii, riscul infestării cu paraziți externi, precum puricii și căpușele, crește. Utilizarea regulată a produselor antiparazitare recomandate de medicul veterinar este esențială pentru a preveni disconfortul și problemele de sănătate asociate. Soluțiile spot-on de la Frontline, Fypryst, Vectra Felis, Duoflect etc. sunt câteva dintre opțiunile noastre pe care le poți găsi pe site. Nu uita! Înainte de a achiziționa un produs nou pentru felina ta, consultă medicul veterinar!

Implementând aceste măsuri, vei contribui la ameliorarea simptomelor asteniei de primăvară la pisica ta și la menținerea unei stări optime de sănătate.

Alte recomandări

Suplimente potrivite pentru sezonul de primăvară

Suplimente pentru piele și blană, precum:
Ulei de somon sau ulei de pește – bogat în acizi grași Omega-3 și Omega-6, ajută la reducerea năpârlirii.
Biotină și zinc  – susține sănătatea pielii și oferă o blană strălucitoare.
 
Suplimente pentru imunitate:
Vitamina C și E – ajută la întărirea sistemului imunitar, mai ales când apar alergii sezoniere.
L-lizină – este benefică pentru pisicile care pot avea probleme respiratorii sezoniere.
 
Suplimente pentru digestie:
Fibre și pastă de malț – ajută la prevenirea formării ghemotoacelor de păr, mai frecvente în timpul năpârlirii.
Probiotice și prebiotice – pentru o digestie sănătoasă, mai ales dacă pisica are o dietă schimbată sau suferă de stres din cauza schimbărilor sezoniere.

Suplimente pentru energie și vitalitate:
Taurină – esențială pentru sănătatea inimii, ochilor și un sistem nervos puternic.
Vitamine din complexul B – pentru un metabolism sănătos și energie crescută.

Recomandări pentru pui de pisică

Pe lângă suplimentele recomandate mai sus, pentru o dezvoltare sănătoasă, asigura-te ca pisicuța ta primește o alimentație completa și echilibrata, bogata in proteine. Colostrul, bogat in anticorpi ce ajuta la întărirea sistemului imunitar, este foarte important și nu trebuie sa lipsească in perioada de creștere!

Recomandări pentru pisici bătrâne

Suplimentele bogate în glucozamină, condroitină și MSM susțin sistemul osteoarticular al felinei tale. Vitaminele din complexul B, coenzima Q10 și taurina îi oferă energie și vitalitate pe tot parcursul anului. Pentru o digestie normală, probioticele și prebioticele, pasta de malț și suplimentele milk thistle sunt eficiente atât pentru pisicile sănătoase, cât și pentru cele care primesc medicație pentru afecțiuni cronice.

Primăvara aduce multe schimbări, iar astenia poate influența și starea de bine a pisicilor noastre. Totuși, dacă observi simptome neobișnuite și nu ești sigur dacă este vorba despre astenie sau o altă problemă de sănătate, cel mai bine este să consulți medicul veterinar. Un specialist poate oferi un diagnostic corect și soluțiile necesare pentru ca pisica ta să treacă cu bine peste această perioadă.

De ce este importantă cantitatea de hrană pentru sănătatea pisicii?

Hrănirea corectă a unei pisici nu înseamnă doar alegerea unei hrane de calitate, ci și oferirea unei cantități adecvate. Mulți proprietari de animale își hrănesc pisicile „după ochi” sau le lasă mâncare la discreție, fără să țină cont de nevoile nutriționale specifice. Totuși, atât supraalimentarea, cât și subalimentarea pot avea consecințe grave asupra sănătății feline.

Care sunt consecințele unei alimentații dezechilibrate?

O alimentație dezechilibrată poate avea efecte negative asupra sănătății pisicii, fie că este vorba despre exces sau deficit de hrană. Printre principalele probleme care pot apărea se numără:

Obezitatea și problemele asociate

Supraalimentarea, în special cu hrană bogată în calorii și carbohidrați, poate duce la obezitate. Aceasta crește riscul de:

• Diabet zaharat – nivelul ridicat de zahăr din sânge poate afecta sănătatea pisicii pe termen lung.
• Probleme articulare – greutatea în exces pune presiune pe articulații, favorizând artrita.
• Boli cardiovasculare – excesul de grăsime poate duce la hipertensiune și afecțiuni ale inimii.

Malnutriția și carențele nutriționale

O cantitate insuficientă de hrană sau o dietă săracă în nutrienți esențiali poate duce la:

• Slăbirea sistemului imunitar – pisica devine mai vulnerabilă la infecții și boli.
• Pierderea masei musculare – lipsa proteinelor duce la degradarea musculaturii.
• Probleme ale pielii și blănii – deficitul de acizi grași esențiali afectează sănătatea pielii și strălucirea blănii.

Probleme digestive

Alimentația inadecvată poate cauza:

• Vărsături și diaree – schimbările bruște în dietă sau hrana de slabă calitate pot irita stomacul.
• Constipație – lipsa fibrelor din alimentație poate duce la dificultăți în tranzitul intestinal.

 Afecțiuni hepatice și renale

Un aport excesiv de proteine sau grăsimi poate suprasolicita ficatul și rinichii, în special la pisicile mai în vârstă.

Principalii factori care influențează necesarul de hrană al pisicii

Cantitatea de hrană de care are nevoie o pisică nu este aceeași pentru toate exemplarele, ci variază în funcție de mai mulți factori. Pentru a menține o pisică sănătoasă și echilibrată, este important să luăm în considerare vârsta, greutatea și nivelul de activitate.

Vârsta sau etapa de dezvoltare

Necesarul de hrană al unei pisici depinde foarte mult de vârsta și etapa de viață în care se află:

• Puii de pisică (0-12 luni) au nevoie de o cantitate mai mare de nutrienți și calorii pentru a susține creșterea rapidă. De obicei, sunt hrăniți de 3-4 ori pe zi cu hrană specială pentru juniori.
• Pisicile adulte (1-7 ani) au un metabolism stabil și necesită o dietă echilibrată pentru a menține o greutate sănătoasă. Numărul de mese poate fi redus la 2 pe zi.
• Pisicile senior (peste 7 ani) au un metabolism mai lent și pot avea nevoie de o dietă cu mai puține calorii, dar bogată în nutrienți care să susțină sănătatea articulațiilor și a organelor interne.

Greutatea corporală

Greutatea unei pisici influențează direct cantitatea de hrană necesară:

• Pisicile subponderale trebuie hrănite cu porții mai mari și cu o dietă mai bogată în proteine și grăsimi pentru a-și recăpăta masa corporală optimă.
• Pisicile cu greutate normală trebuie hrănite conform recomandărilor producătorului de hrană, în funcție de necesarul zilnic de calorii.
• Pisicile supraponderale au nevoie de o reducere controlată a porțiilor și de o dietă specială, cu mai puține calorii, pentru a evita problemele de sănătate asociate obezității.

Stilul de viață: pisica sedentară vs. activă

Nivelul de activitate influențează considerabil necesarul caloric al pisicii:

• Pisicile de apartament, care petrec mult timp dormind și sunt mai puțin active, au nevoie de mai puțină hrană pentru a preveni creșterea în greutate.
• Pisicile active, care se joacă frecvent, explorează mediul exterior sau sunt foarte energice, necesită mai multe calorii pentru a-și menține nivelul de energie.

Cum calculezi corect hrana zilnică a pisicii?

Pentru un calcul cat mai concret al necesarului caloric zilnic pentru pisica ta te poți folosi de următoarea formulă:

Factorul de activitate este variabil, astfel:

• Puii de pisica (<12 luni) – 2.5
• Pisici adulte necastrate – 1.4
• Pisici adulte castrate – 1.2
• Pisici predispuse la obezitate – 1
• Pisici obeze (in proces de slăbire) – 0.8

Acesta este un tabel orientativ pentru calculul necesarului caloric zilnic.

Iată 3 exemple de feline, cu nivel de activitate diferit:

1. Fred, junior, activ – n.a. – 2,5.
2. Mathilda, femelă, sterilizată – n.a. – 1,2.
3. Charlie adult, castrat, grad de obezitate avansat, are recomandare de la medicul veterinar să slăbească – n.a. 0,8.

*Nu toate tipurile de hrană pentru pisici au aceeași densitate calorică (kcal/100g), aceasta diferă în funcție de compoziția și procesul de fabricație, motiv pentru care este important să verifici informațiile de pe ambalajul fiecărui produs.

Ce diferențe exista intre hrana uscată și hrana umedă la pisici?

Atunci când alegi hrana pentru pisica ta, este important să înțelegi avantajele și dezavantajele fiecărui tip. Atât hrana uscată, cât și cea umedă au caracteristici distincte, care pot influența sănătatea pisicii în mod diferit.

Cum citești corect informațiile nutriționale de pe ambalaje?

Compoziția analitică (Valorile Nutriționale

• Proteine brute – esențiale pentru musculatură și energie:
  – Hrana uscată – minim 30%
  – Hrana umedă – 8 – 10%
• Grăsimi brute – oferă energie și susțin pielea și blana:
  – Hrana uscată – 10 – 20%
  – Hrana umedă – 5%
• Fibre brute – contribuie la digestie și la prevenirea brezoarelor (ghemuri de blană) 1 – 5%
• Cenușa brută – minerale esențiale (calciu, fosfor etc.) – sub 10% (în exces pot afecta rinichii)
• Umiditate – cantitatea de apă din hrană:
  – Hrana uscată – 8 – 10 %
  – Hrana umedă – 70 – 80%

Ingrediente și sursa proteinelor

Ingredientele sunt listate în ordinea descrescătoare a cantității.

Ingredientele sunt listate în ordinea descrescătoare a cantității.

Primul ingredient ar trebui să fie o sursă de proteină animală. Pisicile sunt carnivore stricte, deci hrana trebuie să aibă un conținut ridicat de proteine animale (ex. Carne proaspătă sau deshidratată, organe, ouă).

Sursa de grăsimi de calitate ( ex. Grăsime de pui, ulei de somon/peste, grăsimi animale clar specificate).

Surse de carbohidrați – în cantități mici (ex. cartofi, mazăre, linte).

Aditivi benefici ( ex. Vitamina A, D, E, zinc, fier, omega-3).

Taurina – esențială in alimentația pisicilor!

Recomandări și restricții de hrană pentru pisici

O dietă echilibrată este esențială pentru sănătatea pisicii tale. Necesarul caloric și nutrițional variază în funcție de rasă, vârstă, nivelul de activitate și starea de sănătate a pisicii, astfel:

Diferențe între rasele de pisici mari și rasele de pisici mici:

Dieta pentru pisici sterilizate și necastrate

1. Pisicile sterilizate/castrate

• Necesită hrană cu un conținut caloric redus și bogată în proteine.
• Evită hrana bogată în carbohidrați (porumb, grâu, orez).
• Controlează porțiile pentru a preveni obezitatea.

b. Pisicile nesterilizate/necastrate

• Au un metabolism mai rapid și pot consuma mai multe calorii.
• Dieta trebuie să fie echilibrată, dar fără exces de grăsimi.
• Dacă sunt foarte active, pot avea nevoie de o dietă bogată în calorii și proteine.

Cum prevenim supraalimentarea sau subalimentarea?

1. Supraalimentarea – este principala cauza a obezității, frecvent întâlnită la pisici. Poate duce la apariția altor probleme de sănătate, precum: diabet, boli cardiace și probleme articulare. Metode de prevenire:

✅ Măsoară porțiile zilnice conform greutății pisicii.
✅ Evită gustările și hrănirea excesivă cu recompense.
✅ Alege hrană specială pentru controlul greutății, cu conținut redus de grăsimi.

b. Subalimentarea:

✅ Oferă hrană de înaltă calitate, bogată în proteine și grăsimi sănătoase.
✅ Încearcă o dietă mixtă (umedă + uscată) pentru a stimula apetitul.
✅ Consultă un veterinar dacă pisica refuză hrana mai mult de 24-48 de ore.

Aportul zilnic de apă pentru feline

Hidratarea este esențială pentru prevenirea problemelor renale și urinare.

O pisică adultă sănătoasă ar trebui să consume 40-60 ml de apă/kg de greutate corporală pe zi.

Pentru a stimula pisica să consume lichide, iți recomandăm o fântână specială de apă.

Adaptarea tipului de hrană în funcție de sezon

În timpul sezonului rece, pisicile, tind să își reducă nivelul de activitate, fiind astfel predispuse la obezitate. Vara, devenind mai active, au nevoie de alimente care sa le ofere doza de energie necesară.

Când să mergi la veterinar pentru sfaturi suplimentare legate de alimentația pisicii?

• Pisica refuză hrana sau își pierde apetitul – dacă pisica ta refuză orice tip de hrană mai mult de 24-48 de ore.
• Creștere sau scădere bruscă în greutate – necesită investigații suplimentare pentru a identifica problema (afecțiuni digestive, endocrine, parazitare etc.).
• Probleme digestive frecvente (diaree, constipație, vărsături).
• Modificări ale blănii și pielii ( carențe sau posibile alergii).
• Probleme urinare sau sete excesivă (bea mai multă apă, urinează des și în cantitate considerabilă, urina are un miros puternic acid, dificultate în a urina etc.)
• Pisica are vârsta înaintată sau condiții medicale speciale – necesită o dietă adaptată.

Pentru a te asigura că pisica ta primește exact ceea ce are nevoie, folosește tabele de dozaj, citește etichetele produselor și ajustează hrana în funcție de nevoile individuale ale acesteia. În plus, nu uita că hidratarea este esențială, iar vizitele regulate la veterinar te pot ajuta să menții sănătatea pisicii tale sub control.

La PetMart, găsești o gamă variată de hrană premium adaptată nevoilor specifice ale pisicii tale. Alege produse de calitate pentru a-i oferi cea mai bună nutriție și o viață lungă și sănătoasă!

Pe măsură ce temperaturile scad, atât oamenii, cât și animalele de companie resimt schimbările aduse de iarnă. Pentru pisici, sezonul rece poate fi o provocare, mai ales dacă nu le sunt asigurate condiții optime pentru a face față frigului. De la necesitatea unui spațiu călduros până la protecția împotriva afecțiunilor sezoniere, îngrijirea adecvată a pisicilor în această perioadă este esențială pentru bunăstarea lor. Indiferent dacă locuiesc în interior sau obișnuiesc să iasă și afară, pisicile au nevoie de o atenție specială pentru a rămâne sănătoase și confortabile în lunile reci.

În continuare, îți oferim câteva sfaturi practice pentru a preveni problemele specifice sezonului rece și pentru a te asigura că prietena ta felină se bucură de iarnă în siguranță.

1. Spațiul personal: cald și confortabil

Pentru pisicile de interior:

• Alege un culcuș confortabil, tip coș, pat, sau un iglu moale. Designul închis oferă un sentiment de siguranță.
• Materiale preferate: pluș, bumbac, lâna sintetică.
• Locația: într-un loc ferit de curenți și zgomote puternice.
• Pentru că pisicile adoră căldura, poți cu ușurința să o faci fericită transformând caloriferul intr-un culcuș ideal!

Pentru pisicile de exterior:

• Optează pentru un adăpost rezistent la intemperii, din materiale impermeabile, izolat termic și bine ventilat.
• Materiale pentru izolația termică: spumă poliuretanică, folie termică.
• Locație: într-un loc protejat de ploaie și vânt. Poți opta pentru folosirea unei uși batante ce poate proteja suplimentar împotriva frigului.

2. Hrănire și hidratare

În această perioadă, nevoile nutriționale ale pisicii pot varia, mai ales dacă petrece timp afară sau are un metabolism activ. Asigură-te că hrana este de calitate, cu un conținut ridicat de proteine și grăsimi. Pentru pisicile de interior în schimb, nivelul de activitate scade în lunile reci, crescând astfel riscul de supraponderabilitate. Monitorizează greutatea lor ajustând cantitativ porțiile de mâncare.

Hidratarea este esențială pe tot parcursul anului. Datorită dietei necesare bogată în proteine, pentru a preveni apariția afecțiunilor renale/urinare, asigură-te că pisica ta are acces permanent la apă proaspătă. Poți stimula pisica să se hidrateze folosind o fântâna de apa sau oferindu-i hrană umedă de calitate.

3. Igiena și îngrijirea blănii

• Periere regulată: blana bine îngrijită oferă o protecție termică mai bună. Periatul ajută și la distribuirea uleiurilor naturale ale pielii. în funcție de tipul de blană al pisicii poți alege între mănușa de periat, trimmer sau perie.
• Verifică blana și lăbuțele: dacă este o pisică ce are acces la exterior, verifică și curăță constant lăbuțele acesteia – frigul și diferitele substanțe ce se folosesc pentru dezghețare pot duce la apariția leziunilor și iritațiilor. Preventiv, poți opta pentru aplicarea unui unguent protector pentru perinițelor acesteia.

4. Prevenirea afecțiunilor specifice sezonului rece

Răceli și infecții respiratorii

• Vaccinarea împotriva bolilor virale.
• Evită expunerea la temperaturi scăzute pentru perioade lungi.
• Administrarea suplimentelor alimentare ce protejează împotriva acestor afecțiuni și contribuie la fortificarea sistemului imunitar.